amintiri 10

George,

să știi că nu e rău deloc că ai găsit acest titlu cu amintirile. poți merge pe varianta asta la multe poeme, și cred că știu la ce te-ai gîndit atunci cînd l-ai ales. sînt urmele pe care le-ai lăsat pe unde ai trecut și îți amintești de locurile care au lăsat o amprentă frumoasă în sufletul tău. poemul nu are două planuri ci o imagine deosebită a bucuriei. teii sînt în floare, iar drumul spre casă o sărbătoare în sufletul drumețului. este un haiku care te înalță atunci cînd îl citești și chiar te transpune în locul acelui drumeț care merge acasă cu inima exaltată. parcă și văd în fața ochilor drumul plin de soare și simt mireasma plăcută a teilor înfloriți. brava George. uite că a ieșit un poem bun care deschide sufletul oricui îl citește.

am trecut să te salut. cu prietenie, bia

în drum spre casă, orașul, străzile s-au liniștit, aerul mai curat înmiresmat de teii înfloriți te îmbată și simți un soi de magie a nopții și o bucurie în suflet. tu ai văzut strada imbăiată de soare și de mireasma teilor, o altă imagine și dacă mă gândesc bine nu știu care mi-e mai aproape. mulțumesc pentru vizită și rezonanță, george