Poezie
LA MARE, LA NEPTUN
1 min lectură·
Mediu
LA MARE, LA NEPTUN
Depărtându-ne de maluri,
Eu mă las purtat de valuri,
De privirile iubitei,
Vraja dulce a clipitei.
Sunt vrăjit de apa mării
Şi de infinitul zării,
Zborul pescăruşilor,
Poznele ghiduşilor,
De "sirena" ce-i cu mine,
Zâmbetele ei divine,
De-ai ei ochi când mă privesc,
De eternul "Te iubesc!"
(George Budoi, 17.07.1989;
Poezie.ro).
01367
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- George Budoi
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 55
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
George Budoi. “LA MARE, LA NEPTUN.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-budoi/poezie/14193528/la-mare-la-neptunComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EKEKErika Eugenia Keller✓Poemul dv. „La mare, la Neptun” se remarcă printr-o simplitate clasică a construcției: catrene cu rimă împerecheată, ritm ușor de urmat și o tonalitate ludic-romantică. Marea și orizontul devin spații simbolice ale libertății și extinderii interioare, iar „sirena” iubită aduce în poezie nota de joc și mit. Versurile alternează între descrierea mediului marin și trăirea afectivă directă, realizând un echilibru între exterior și interior. Repetiția finală, „Te iubesc!”, închide textul într-o buclă a sincerității, accentuând caracterul confesiv și emoțional mai degrabă decât literar-experimental.
0