George Brasoveanu
Verificat@george-brasoveanu
„O Lord dhere I see me mvdher vndt me vadher vndt me seesters vndt me brvdhers vndt dhen gantz linne ov me Lewt in dhen Hous ov Wallhalla wo dhen braven ewig leeben werdt!”
Nu conteaza asa tare.
Nu pot decat sa ma straduiesc sa raspund pe masura.
Pe textul:
„Duel VIII" de Louis Bourbon
Pe textul:
„O nouă Junime?" de Alex Popp
Pe textul:
„Despre Noesis" de Meda Bittermann
Totusi, era sa-mi rup retina de cateva ori. Cred ca in febra creatiei ti-a alunecat tastatura si e pacat de text.
\"Crezul lui Platon –reprezentand de altfel , conform
caruia Noesisul reprezinta idealul final al tuturor lucrurilor – acea
cunoastere universala\"
\"realizam ca cat
de eronata este atitudinea naturala\"
Mai sunt cateva, insa astea m-au izbit cel mai tare.
Dorinta: ce-mi lipseste din acest ESEU este modul in care racordezi TU toata povestea asta la poezia vizuala. Exista ceva trimiteri vagi, insa mi-ar face o deosebita placere sa am onoarea sa citesc o aplicatie la poezia vizuala pe care o practici. Crezi ca se poate?
Pe textul:
„Despre Noesis" de Meda Bittermann
Mai vazusem pe undeva o chestie cu bilute de sticla, magistri si cu tine. Nu mai stiu unde si nu mai stiu daca faceai tu aluzia sau te peria alt poet, da` nu cadrezi cu personaju` sub nici o forma. Iti recomand sa citesti operele lui Paunescu pentru a te specializa in genul pe care ai inceput sa-l promovezi. Mult succes si multe stelute.
Pe textul:
„andante" de Meda Bittermann
Permiteti sa raportez: Porumbeii se stramba la mine!
Eu si mama.
Da.
Daca nu, care si cum.
Pa!
Pe textul:
„Cum a tras Vlad" de Evie Lowe Stella
Deci.
Fiind eu necajit pe lasitatea postmodernismului, nu-i cunosc categoriile pe care binevoieste sa le foloseasca. Unii mai barfitori mi-au soptit ca nu foloseste nici un fel de categorii, tocmai ca sa nu poata fi prins cu mana pe gaina. Asa ca eu voi folosi niste categorii oarecare.
1.
Culori reci (verde, albastru, mov) si „lumina calda“. Contrast fortat. Ma zgarie la pupila si imi anihileaza ideea.
2.
Contrastul fortat (intentionat sau nu), continua si in ceea ce priveste echilibrul imaginii. Stanga jos e plina de vorbe si dreapta sus e plina de culoarea vantului turbat.
3.
Titlul „Andante“ (lalaiala) sta sa cada de pe o foaie in care culorile se invartejesc cu o furie nebuna. Imaginea e simpatica, are forta, prima data cand am vazut-o n-am urmat indicatiile Magisterului si n-am filat-o usurel ca la poker – pur si simplu am deschis-o brusc. Mi-a venit sa zbier. E puternica, m-a impresionat. Insa n-a reusit sa-mi dea sentimentul de „Andante“ nici de frica. Contrast fortat.
Pe textul:
„andante" de Meda Bittermann
Ceea ce ma incanta nespus este modul in care da din coada nenea Liviu. Dascale, ce Dumnezeu, putina decenta...Mai acu`doua saptamani criticai poezia vizuala si acu` iese culoarea din tine ca din vermorel! Mai ca imi vine sa scriu o jalba catre zapciul acestui bazar, Jupan Herinean, in care sa-i solicit sa te tintuiasca de urechi pe prima pagina si sa puna podaresele sa te stucheasca! E rusine mai...te rog eu sa nu mai faci asa! Bine?
Pe textul:
„andante" de Meda Bittermann
Pe textul:
„visual poetry 2" de Dan Mitrut
Deci
Deci revin la Visual Poetry 1 al tau si citez din memorie: \"este nevoie de o ancora, fie text fie imagine\". Cineva joaca rolul principal dintre cei doi actori, textul sau imaginea. Si de aici incep cu obsesia mea: alfabetul fonetic nu se...
Asta ar fi o prima problema. A doua ar fi o rugaminte: daca poti sa-mi indice ceva titluri sau linkuri care sa se ocupe teoretic de visual poetry. O alta rugaminte: daca imi poti indica niste opere de visual poetry considerate a fi capodoperele genului. Din ce am vazut pana acum nu m-a impresionat nimic.
Si astept cu nerabdare partea a treia.
Succes
Pe textul:
„visual poetry 2" de Dan Mitrut
Pe textul:
„de abur" de andra stancu
Subsemnatul George Brasoveanu, poet de rangul 90 in cadrul siteului poezie.ro imi permit sa va atrag atentia ca ati comis o regretabila eroare in privinta mea. Paragraful 1 al Jalbei II se refera la primul text Despre visual poetry al poetei Neisa. Avand convingerea ca doar aceasta mica eroare v-a impiedicat sa parcurgeti intregul meu text, imi iau libertatea de a va solicita sa-l cititi pana la sfarsit. Cu respect va informez ca Jalba mea contine date aflate la ordinea zilei.
Raman in continuare poetul supus si credincios al Domniei-voatre,
George Brasoveanu
Pe textul:
„Despre Visual Poetry 2" de Meda Bittermann
Subsemnatul George Brasoveanu, poet de rangul 90 in cadrul site-ului poezie.ro pe care cu onoare il conduceti imi permit sa va atrag atentia aupra unori atacuri marsave asupra Libertatii de Opinie si Logicii din discutiile inteligente. Numitele Libertatea de Opinie si Logica au fost tavalite prin mocirla, batute peste falci, siluite si intr-un final, abandonate intr-un sant. In fata acestor groaznice intamplari mi-am permis sa va inaintez aceasta mica reconstituire a evenimentelor, in speranta ca Domnia-voastra imi veti intelege bunele intentii si in marea bunatate ce va caracterizeaza le veti oferi un adapost sigur si caldut. Pe scurt iata ce s-a intamplat:
1.Intreaga poveste a inceput atunci cand poeta Neisa a publicat, la categoria editoriale, un ESEU. Aceasta caracteristica a textului rezulta din afirmatiile poetei: „...eseul de fata...“ (v. Visual Poetry). Tot poeta Neisa afirma in cadrul comentariilor la respectivul text ca „...am scris acest eseu...“, „...eseul meu...“. Afirmatiile autoarei ma indreptatesc sa afirm ca poeta Neisa isi considera textul „Despre Visual Poetry“ ca apartinand speciei literare a eseului. Aici este vorba de o minciuna. Textul poetei Neisa nu este un eseu. In primul rand contributia personala a poetei Neisa este minima. Domnia sa nu face decat sa ne prezinte o imagine visual poetry din secolul al XVII lea, sa afirme ca Visual Poetry este imbinarea artei grafice cu poezia, pentru ca mai apoi sa se extinda in afirmatii despre interdisciplinaritate si fricile omului modern. Toate acestea imbinate cu un numar oarecare de consideratii strict personale. Dupa care afiseaza un interviu in limba engleza al Gisellei Beiguelman. Caracteristicile interne ale textului ma indreptatesc sa afirm ca nu este vorba de un eseu ci de un articol informativ (scurta prezentare, urmata de afisarea unei informatii preluate). Dat fiind ca este vorba de o minciuna, neretractata pana in prezent (calitatea de eseu al textului Despre Visual Poetry) imi permit cu aceasta ocazie sa propun o pedeapsa pentru poeta Neisa: sa scrie o compozitie cu tema „Eseul. Cine e el si ce cauta in postmodernism si de ce“. Ramane la bunavointa Domniei voastre daca veti considera umila mea initiativa ca fiind benefica sau nu pentru viitorul poeziei romanesti. Eu imi permit sa cred ca o minciuna este cel mai urit lucru care poate fi spus intre nisste poeti adevarati asa cum sunt cei de pe poezie.ro.
2. Ca urmare la articolul informativ al poetei Neisa am simtit un imbold creator nestavilit si am scris un eseu intitulat „Poezia vizuala...“. Modestia ma impiedica sa demonstrez aici de ce textul meu este un eseu. Cu voia Domniei voastre, Domnule Editor, ii solicit poetei Neisa pe aceasta cale sa demonstreze ea de ce textul meu este un eseu. Din motive care sunt departe de cunoasterea mea, eseul meu a fost considerat un atac, in loc sa fie acceptat ca o alternativa la informatiile prezentate de poeta Neisa. Chiar sus-numita a avut o reactie agresiva la adresa mea, acuzandu-ma prin afirmatii insidioase de apartenenta la un anume grup politic, si anume la ecologistii extremisti, niste oameni rai care neaga foloasele aduse de tehnica moderna. Cu respect v-as ruga sa observati ca atitudinea mea este departe de insinuarile poetei Neisa si ca, in general, nu permit nimanui sa faca asemenea remarci fata de orientarea mea politica. De asemenea tin sa amintesc pe aceasta cale ca pe site-ul pe care cu onoare il cconduceti nu sunt permise dezbaterile politice. Solicit ca poeta Neisa sa-si retraga afirmatiile in mod public, eventual sa scrie un articol informativ despre miscarea ecologista.
3. In comentariile starnite de articolul informativ al Neisei si de eseul meu si-au facut aparitia mai multi indivizi dubiosi care incercau sa traga cat mai multe foloase de pe urma acestei completari reciproce. Si aici vreau sa-l amintesc in primul rand pe poetul Liviu Dascalu, care a incercat in mai multe randuri sa ma atraga in vederea constituirii unui grup alternativ la grupul poetei Neisa. Codul Penal al Poeziei pedepseste constituirea haitei printre poeti prin articolul 331, care afirma: „Constituirea in haita a mai multor poeti in vederea comiterii de fapte marsave la adresa altui poet se pedepseste cu suspendarea inspiratiei de la 3 la 5 ani“. Tin sa va atrag atentia ca in jurul poetei Neisa s-au adunat mai multi asa zisi poeti care s-au manifestat ostil fata de umilele mele incercari literare. Las la latitudinea Domniei-voastre judecarea si pedepsirea acestui grup. In acelasi timp va solicit sa observati ca am respins propunerile poetului Liviu Dascalu de a ne constitui in haita, afirmand in mod raspicat ca nu doresc sa ma asociez cu el in vederea comiterii de fapte marsave impotriva altor poeti. Am facut aceasta din convingere intima si din dorinta ferma de a respecta si urma intocmai idealurile propuse cu atata generozitate de Domnia voastra in ceea ce priveste conduita generala a poetilor. Tin sa va multumesc pe aceasta cale pentru netarmurita dumneavoastra gratitudine si sa va asigur inca o data ca voi ramane fidel acestor idealuri atata vreme cat va mai bate o inima poetica in pieptul meu. Si as mai vrea sa va rog sa va pastrati si in continuare atitudinea ferma ce va caracterizeaza fata de poetii indisciplinati care maculeaza pionieratul Domniei-voastre in domeniul poeziei virtuale.
4. Din pacate poeta Neisa a recidivat, publicand o continuare a primului „eseu“, fara a mentiona sau retracta in vreu fel calitatea respectivului text. Din aceasta cauza s-au creat regretabile confuzii, o urmare nefericita fiind aceea ca am intrat intr-o neintelegere cu Domnia-voastra. Tin sa-mi exprim regretul profund pentru cele intamplate si sa va asigur ca voi lua masuri pentru a-mi corecta atitudinea pe viitor. Din pacate si acest text a fost folosit ca paravan pentru comentarii rau-voitoare si pline de venin la adresa mea. Poetul Ioan Dan si-a permis sa insinueze ca as fi autorul „Ghidului pentru copii rataciti in padurea cu alune“, remarca pe care imi permit sa o consider ca fiind de o totala rea vointa si care subliniaza rautatea interna a autorului si neintelegerea totala pe care o manifesta fata de tinerii poeti, care nu s-au afirmat ca el.
In incheiere vreau sa precizez plin de umilinta ca imi pare rau daca prin uneele comentarii ale mele am lasat impresia ca vreau sa atac pe cineva in mod personal. Im exprim pe aceasta cale profundul regret fata de ranile, neintentionat produse in sufletul unor poeti si tin sa va asigur ca pe viitor voi incerca sa-mi repar greselile prin comentarii de bun simt. In acelasi timp vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca toate comentariile mele s-au referit la calitatile interne ale textelor avute in vedere si intentia care mi-a calauzit pasii a fost aceea de a aduce o minima contributie la propasirea literaturii in spiritul de buna intelegere si cooperare indicat de Domnia voastra.
Cu cea mai adanca stima tin sa va asigur ca voi ramane vesnic acelasi poet credincios si supus,
George Brasoveanu
Pe textul:
„Despre Visual Poetry 2" de Meda Bittermann
Pe textul:
„trăiez, iubez si mă minunez" de Giluc Sofroneciu
Subsemnatul George Brasoveanu, poet de rangul 90 in cadrul site-ului poezie.ro pe care cu onoare il conduceti, va rog sa luati in consideratie urmatoarele:
1. Nu puteti observa ca observatiile facute de mine devin nule. Ar putea deveni nule cel mult observatiile care se refera la calitatea de eseu a materialului prezentat de poeta Neisa. Insa din pacate nici acest lucru nu este posibil, asertiune care va fi explicata in randurile ce urmeaza. Dupa cum ati putut observa, observatiile mele se refera la cuprinsul textului poetei Neisa si cu voia sau fara voia dumneavoastra ele nu au cum sa devina nule. Va sfatuiesc sa va adresati Organizatiei Natiunilor Unite, singurul for international care are puterea sa-mi anuleze parerile in urma unei rezolutii a Adunarii Generale. Vointa Domniei-voastre nu are putere de anulare. In ceea ce priveste calitatea de eseu a materialului supus opiniei publice de catre poeta Neisa consider ca fiind o calitate intrinseca a textului, calitate intentionata de poeta-autoare si neconfirmata pana in ziua de azi. Textul initial supus opiniei publice, Despre Visual poetry, a fost considerat si analizat pana acum in calitatea sa de (banuit) eseu. In mai multe situatii a fost denumit astfel, desi a aparut in calitate de editorial, iar Domnia-voastra nu a intervenit pentru a atrage din timp atentia asupra acestei confuzii. Imi permit sa raman la parerea ca ambele texte sunt doar banuite de a fi eseuri, pana acum nereusind sa-si confirme in vreun fel aceasta calitate. Din pacate, opinia publica se refera in continuare la aceste texte ca la niste eseuri. Pe aceasta cale tin sa va atrag atentia asupra acestei regretabile confuzii si sa va solicit cu respect sa luati masuri pentru eliminarea ei.
2. In ceea ce priveste acuzatia de „discurs didactic cu aere de superioritate“ tin sa va informez ca, probabil in mod neintentionat, ati comis o regretabila eroare. Precizia si comprimarea exprimarii sunt absolut necesare in discutiile, care cel putin se intentioneaza a fi, teoretice. Din pacate, o astfel de precizie implica folosirea unor cuvinte mai rar intalnite in limbajul zilnic. Nu este vorba nicidecum de pretentii didacticiste sau supraevaluare personala (aere de superioritate). In cazul discutiei publice de fata este vorba pur si simplu de precizie in exprimare. In situatia in care politica site-ului pe care cu onoare il conduceti nu permite asa ceva, tin sa va atrag atentia asupra unui text, „Despre limbaj“, publicat de poeta Eden, care si-a permis sa foloseasca o multime de termeni extrem de dubiosi (distinctie, pertinenta etc.). Cu acest prilej as indrazni sa va solicit sa ne aratati calea cea dreapta in purtarea unor discutii despre post-modernism si teoria literara, mai precis sa participati la aceasta discutie folosind doar cuvinte neaose romanesti. In acest sens imi permit sa sugerez folosirea vocabularului din operele lui Ion Creanga, care s-ar putea dovedi extrem de folositor in delimitarile necesare in ceea ce priveste Visual poetry. In cazul in care va veti dovedi un astfel de deschizator de drumuri va promit ca ma voi alatura Domniei-voastre si voi lupta pana la ultima suflare pentru propasirea unei noi ere. Si pentru a incheia si acest paragraf, va sfatuiesc ca si in ceea ce priveste modalitatea mea de exprimare sa va adresati tot Organizatiei Natiunilor Unite. Pentru o mai buna procesare a plangerilor Domniei-voastre fata de observatiile si vocabularul meu imi permit sa va atrag atentia ca ar fi bine sa le comprimati intr-o singura solicitare. In acest fel veti adauga mai multa greutate cererii Domniei-voastre si veti avea sanse sporite in obtinerea unei rezolutii favorabile.
Cu cea mai adanca stima, raman al dumneavoastra poet credincios si supus,
George Brasoveanu
Pe textul:
„Despre Visual Poetry 2" de Meda Bittermann
In principiu stiam cate ceva, insa amanuntele de specialitate imi plac, mai ales cand sunt expuse intr-o forma comprehensibila. Am plescait de placere dupa ce am terminat de citit. CALITATE! Banuiesc ca lucrezi in domeniu si de-aia ai o bibliografie foarte bine pusa la punct. Mai vreau! O solicitare: exprima-ti undeva si parerea proprie fata de legatura care se poate face intre cercetarile acestea si ceea ce se numeste visual poetry. Asta in cazul in care vrei sa-ti exprimi o parere proprie.
2. Pentru Neisa: nu te mai infoia, ca o sa cazi de pe craca!
Daca pui mana sa recitesti ai sa vezi ca materialul de fata confirma ceea ce am spus eu (\"La popoarele care folosesc limbi ideografice (chineza, japoneza, thai, etc) lateralizarea exprimarii si intelegerii se face bilateral, pe ambele emisfere, reprezentarea pictoriala avand rol de limbaj scris, nu de imagine vizuala obiectuala concreta\").
Repet o chestie care tine de tema in sine a discutiei: sistemul fonetic de scriere nu prea are legatura cu arta vizuala. Sistemul fonetic transmite idei si concepte. Prin intermediul cuvintelor. Si gata.
Pe textul:
„Despre limbaj" de sanda deme
Recomandat\"coexistenta si respiratia simultana a ideilor de semn opus intr-un tot unitar\" - trilogie dialectica? Teza - antiteza = sinteza. Iar dragutza de sinteza devine si ea teza si-si gaseste antiteza. Da`nuuu...ca nu vrea Neisa...ea vrea sa respire toate la un loc, eventual sa gafaie de placere. Dincolo de imaginile infioratoare pentru retina oricarui om care a trecut de faza imaginilor vandute de chinezii din Europa(v. Silvia Caloianu - unde le gasesti domnisoara? ca-mi vine sa plang cand le vad...si à propos, aia nu sunt ursi polari, uita-te mai bine, sunt niste monstri fara corespondent in lumea reala, da` pana la urma daca vrei tu sa fie ursi...).
Sa revenim la postmodernismul asta impaciuitorist si atoate-cuprinzator. Bai fratzilor, nici comunistii n-au reusit sa tzina artistii in frau! Va treziti voi acum sa-i punetzi sa respire la unison si in buna pace! PARERILE DIFERITE GENEREAZA CONFLICTE! Sa le bagi sub aceeasi palarie si sa le spui sa fie prieteni e cea mai crunta aberatzie de care am putut auzi! Insa aici e vorba de altceva, e vorba de o frica absurda de critica! Cea mai mica critica (fie ea cat de rational enuntata) naste crize de isterie! Post modernismul nu inseamna lingerea pe idee intre poetzi! Asa cum vad ca fac silvia si cu neisa...(Silvia, te rog eu, scrie o poezie despre \"Rapirea din serai\", stii tu carpetele alea profunde...ai acolo erotism cat cuprinde). Polemica este absolut naturala, iar dreptul la exprimarea opiniei, oricare ar fi aceasta, este o OBLIGATIE din partea oricarui om normal. Obligatie fata de sine insusi, ca sa nu se planga dup-aia ca el ar fi vrut sa zica ceva, dar i-a fost frica...Pana la urma post-modenistii nu vor reusi sa anuleze conflictele din lume...
Eseul este o specie litarara profund abuzata de americani. Iar neisa le confirma traditia. Din partea mea poti sa lasi textul mai mic, nu trebuie sa-l umpli cu citate enorme, e de ajuns daca dai un link. Si as mai vrea sa subliniezi care e contributzia ta, pentru ca altfel eseurile tale devin articole de informare despre ultimele tendinte in arta la revista \"Cutezatorii\".
Pe textul:
„Despre Visual Poetry 2" de Meda Bittermann
Dar sa revin la visual poetry: ai fost destul de agresiva si ai tras concluziile mele de par ca sa iasa conform parerilor tale proprii. N-am zis nicaieri ca trebuie abandonata experimentarea, am zis ca anumite modele de inregistrare a informatiei sunt create corespunzator unor intentii practice (foarte putini oameni scriu de dragul de a scrie...de obicei exista foarte multe alte intentii in spatele acestui act). Fortarea unei intentii practice intr-una estetica (cum e cazul visual poetry in varianta alfabetului fonetic, semito-arian) mi se pare o exagerare si un abuz. Ceva in genul limbii sparga, inventata de Nina Cassian (un experiment fascinant, crearea unei limbi din nimic, si cel mai interesant aspect e ca are o sonoritate similara cu cea a limbii romane, cu alte cuvinte respecta frecventele vocalice si consonantice). Drept e ca de multe ori experimentele artistice nu au nici o finalitate si e normal sa fie asa. Insa criticarea rationala a unui experiment este de asemenea normala. Asa ca transformarea mea intr-un traditionalist si ecologist extremist mi se pare exagerata si fara sens. Scuze pentru pocirea numelui, n-a fost intentionata.
Pe textul:
„Despre Visual Poetry" de Meda Bittermann
