Stupoarea ca revelatie (4)

Ratați ai ultimelor consecințe ale disperării, ne calmăm cu hârjoana convalescentă de a fi.Suntem exasperați cu...țârâita, niciodată pe deplin.Cum paștele cucurigului să nu te vezi un spermatozoid călare pe propriul mormânt, chiuind în uralele descreierate ale nimicniciei? Mărturia unui călugăr bețiv: călugării și bețivii sunt singurii oameni hotărâți.Ceilalți sunt ezitanți cu toții, reținuți ca niște muieri nereușite! Și mai afirmă că le e clar pe ce lume trăiesc! Poate că totul se petrece într-o maimuță care a ajuns să facă ordine în cer! Secolul vitezei era unul progresist, escaladase și Luna, suitul în copaci i se părea\" un mărunt și maimuțăresc deja-vu\"... Omul nu are nicio explicație dar s-a îngerizat al dracului! Post-comunism: călăii și-au aruncat bosumflați funia și banii, ne spun să-i mai lăsăm naibii în pace! Mă puneți în situația să aleg între două absurdități și vă mirați că nu o înțeleg pe niciuna? Ateu sau creștin n-aș face decât să mă asemăn cu iluziile voastre matherialiste sau spirithualiste pe când omul e tot sau nimic, e materie mișcată, energizată de spirit, o jalnică bucurie efemeră a acestei coincidențe naturale! Oare nu-mi ajunge că m-am născut în acest angelic blestem, trebuie să mă și... specializez?