Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Totaliada

poem retro

1 min lectură·
Mediu
unu ianuarie dimineața devreme
după big-bangul de cartier e o tăcere
de se aud doar contoarele de gaz
bîzîind fericite
dormi și-ți ating buzele cu genele upps te-ai trezit
ce ai îmi zici hai lasă lumea să doarmă
să lăsăm
nu am nimic
doar bere și țigări mă bat singur pe umăr
măi reușitule îmi zic
de fapt
vreau să nu mai am nimic
vreau să nici nu mai plănuiesc naibii nimic
asta vreau
aha
suficiența care îmi dansează zilele
fericit de pauperă cu duhul
și eu miraculosul
trăiesc doar de dragul clipei de față
pe care mi-o și mănînc
șacalic și canibalic de vie
dar uite că rămîn tot întreg
în ciuda zădărniciei
nebunul nu-și mai mănîncă mîinile
ci stomacul direct
eu dacă te ating nu am nimic
eu nu vreau nimic și sunt nimeni
e unu ianuarie lumea doarme și
chiar de mîine
o să vrea din nou
totul
023517
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
151
Citire
1 min
Versuri
31
Actualizat

Cum sa citezi

George Asztalos. “Totaliada.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/george-asztalos/poezie/1762266/totaliada

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@liviu-nanuLNLiviu Nanu
Un poem autoironic, sau cel puțin așa l-am receptat eu.
am remarcat:
\"suficiența care îmi dansează zilele\"
\"trăiesc doar de dragul clipei de față\"
\"nebunul nu-și mai mănîncă mîinile
ci stomacul direct\"
\"umea doarme și
chiar de mîine
o să vrea din nou

totul\"

al 41-lea cetitor
anton
0
@george-asztalosGAGeorge Asztalos
că nici nu mă mai pot raporta la lume decît autoironic Liviule, altfel mă ia ametzala...:)
Bucuros de oaspeți și mulțam de aprecieri amical fain-frumos,
0