Poezie
cu mult după miezul nopții...
fragmente din Teologia rataților
1 min lectură·
Mediu
ca o prelungire a picioarelor tale
noaptea își încordează simțurile
iar fragila tulpină a gîndului
prinde rădăcini între două coapse
emoția de a te poseda
e o foame de lup
ce mă rupe-n bucăți
slugă temătoare
cu gura plină de metafore
mă las dus în labirinturi hipnotice
ca apa unor toropeli misterioase
robit de extaz
într-o bibliotecă necunoscută
aștept obosit cafeaua
băută cu acest
dumnezeu al zorilor
052.194
0

cu mult dupa miezul noptii, se nasc momentele de vid gestant, de aspiratii si implinir, sau doar o prelungire a picioarelor, prelungi, ademenitoare///mai!
si cat de sincer esti, neasteptat, pentru un \"mascul\"
axia