...or,ce este poezia,dacă nu intuiția posibilului?...cuvinte de spus și comentat duminica,la cenaclu.
Poezia este unealta cunoasterii.O intimitate însîngerată care unește poetul cu obiectul dorinței sale.Să atingă cu ochiul acele treceri gradate de la lumină la umbră. Construcția zgomotelor și
Verbe imperfecte... în atenția editorilor
1. Viața palpită în cea mai uscată materie... O frunză plictisită de toamnă...de ploaie... de moarte... 2 Cea mai mare minciună... amintirea fără obiect... 3. Orice dragoste nouă ne
Falsă predestinare
...Visul îmi este acoperit de un craniu de sare,topit de primele ploi ale toamnei. Nu îi voi putea afla misterul. Gustul lui va curge pe rigole. Plăcerile vieții în jocul inocenței, asemenea micilor
Singurătatea unei iluzii
Molia îmi intră în auz ca o șoaptă ce zboară lent peste pragul acesta de nefericire. Mă ascund să pot mușca dintr-o bucată de pîine. Am senzația că voi fi devorat de hoarde de flămînzi, care mai
Vagabond rătăcind prin închipuire
Vagabond, rătăcesc prin închipuire. Putreziciunea mă urmează de aproape. Rănit de un descîntec anonim, privirea mea iar naște o iluzie. Mă gîndesc la descompunerea unei miresme de înger. O răsuflare
Maluri cu ierburi nedescurcate
...acesta este nisipul în a cărei perversitate aveam obiceiul să ne jucăm îngenunchiați atunci cînd eram tineri... de altfel cînd mă gîndesc la acele clipe o forfotă de umbre îmi inundă retina... ca
