gd2wa

...eu n-am zis cum ca n-ar fi unul din textele cele mai \"limpezi\" ale autoarei... poate ca este, dar asta nu inseamna nimic. ce folos ca e cel mai \"limpede\" dintr-un noian de texte - sa zicem - prea ermetice? comm-ul meu era la modul general, nu cu trimitere directa la poemele ecaterinei.

si, tot in general, cred ca e mai fain & util sa comentam pe text, nu pe comm-urile altora, nu? :)

recunosc, si mie-mi plac versurile de final. imi pare ca, daca ar avea o doza (si) mai mare de tragism in ele (o \"spunere\" mai ampla, poate... un lirism si mai sumbru), ar putea fi lejer semnate de komartin.

nu vreau sa ma apuc sa rescriu / mi se pare usor arogant din partea mea :)

dar strict tehnic: corporalitatea asta de un trivial soft... poate ar putea fi dezvoltata prin folosirea unor sintagme \"gresite\", chiar dezacorduri, nu neaparat prin cuvinte razlete. Adica, sa fie un poem in care sa fie obvious ca e asumat shpilul asta.

repet, cum e acum prezenta acestor elemente parazitare e suficient de minora cat sa para ca au fost typo-uri.

(aberez?) :))

topica e ușor vetustă - nu-mi dau seama dacă e deliberat așa, panseurile globaliste, politice ș.a.m.d. mi se pare ca nu-și au locul (și nu potențează deloc conceptul poemului).

iar finalul este păunescian, la naiba.... de fapt, de cenaclul flacăra. chiar e nevoie de repetiția aceea solemnă?

singurul loc autentic mi se pare acela cu timpul care-ți strecoara în sânge din ce în ce mai puține poeme - acela mi se pare un fel de a spune ceva simplu, direct și cu o mare forță. acolo ai fost integru.

în rest... se pierde mult din pricina tehnicii, sincopelor gâtuite din ritm și (mă repet, deja) exprimării vetuste.

strofa I ar putea fi faină, cu mici retușuri de tehnică & cu o tăiere mai dinamică a versurilor (vezi poemul utilitar, spre exemplu...).

strofa II iarăși, însă zgârâie rău pe timpan & creieri ideea cum că bătrânul (demiurg?) ar fi șmecher... e total nepotrivită asocierea, prea urbană, prea tinerească etc.

iar finalul - strofa III - mi se pare o asociere mult prea facilă & redundantă, atâta timp cât întreaga ideea din această strofă e conținută deja în prima strofă... nu era nevoie să-mi spui că e un joc reciproc, că - vezi-doamne - și lor le place să fie privite, \"drăcoaicelor\" etc... și că avem o dihotomie / suprapunere de bine / rău, divin / infernal etc. etc.

îmi suna foarte a gellu naum textul ăsta - mi se pare frumos și cu o prospețime pe care, de altfel, greu o mai găsesc printre gunoaiele postate aici (majoritatea drame și tragedii feminine / orgolii masculine neîmplinite etc. toate scrise ca în revista liceului de agronomie din tecuci, ediția anilor 60.)

cum scrii tu e just different, o să te mai citesc, cheers! :)

eu înțeleg comm-ul de mai sus, se referă exact la ceea ce - pentru majoritatea textelor scrise aici - e universal valabil... adică, de ce trebuie atât de criptat și complicat un mesaj (fie el și unul liric...), crezi că forța lui e direct proporțională cu gradul de ermetism și încifrare...?

eu, unul, nu cred în amplificarea senzațiilor, lirismului, emoțiilor și - deci - a valorii poemului, pe măsură ce-l înnebunim cu simboluri, metafore încriptate și semnificații contorsionate.

nu trebuie un semn de întrebare după versul 2?

un fel de mitoș micleușanu gay, sau cu operație de sex. :P

serios vorbind, mi-a plăcut mult textul, în special dpdv tehnic - cadența, topica un pic pe dos (apropo de gay... :P) - pidosnică, adică... cheers!

mi se pare un text frumos si delicat.

titlul mi se pare un pic criptat, in sensul in care se doreste a avea un sens decriptant, dar nu reuseste.

cu adevarat frumoasa e imaginea aceea a insingurarii / infrigurarii, cu mainile impreunate etc.

poemul ăsta mie-mi evocă (inter)textualismul lui T.O. Bobe sau Sorin Gherguț.

da, inteleg ce spui & recunosc ca e faina teoria ta cu noise-urile.

in cazul asta, ar trebui ca asceste zgomote sa capete mai multa corporalitate, pt. ca, asa cum sunt acuma, nu fac decat sa \"ne induca\"... cat sa para ca ai gresit etc.

mda... ma gandisem si eu ca e posibil sa fie \"licente poetice\" whatever... insa: sincer, ti se pare ca aduc un plus poemului? (in cazul de fatza, I mean...)

e frumos, numai ca nu are ritm intens pe toata lungimea si te pierde la un moment dat.

sfarsitul e prea evaziv.

vezi ca ai typo-uri: corect e \"ghiorțăie\", \"dușmănoși\" și - cred... - \"hoașcele\".

\"cu prezența vie din viața mea – absența \" - fortat, dar frumos

\"cârjele sunt pentru cei care-au fost învățați cu mersul\" - la fel

si mai sunt cateva (s-au spus si mai sus...) insa, eu cred ca tocmai aici e problema poemului: faptul ca aceste versuri au o prea mare forta individuala si, de aceea, par un pic autiste, omoara restul, sau il pun in criza.