Poezie

Oglinda sufletului

2 min lectură·21 aprilie 2013

Mediu

Iubirea este și te-așteaptă acum la ușa ta

din tempul sufletului vine cu mine după ea,

oglinda ei ea ți-o aduce să vezi cât te iubește

chiar de ajungi iar în răscruce pe tine te găsește.

Și chipul ei i-atât de blând când cântă ca vioara

adorm și stelele în crâng și-n lacrimi plânge seara,

din chipul sufletului meu ea vine pentru tine

căzând adânc în somnul tău în nopțile divine,

Te-am îmbătat cu-al ei sărut când vinul l-ai gustat

și floarea ei din așternut pe tine s-a vărsat,

ești ca un înger când te-ating la poarta dintre stele,

când cerul nopții îl înving iubindu-te în ele.

Să nu desparți iubirea mea de tine niciodată,

căci crucea ta din pasul tău în lacrimi e scăldată,

și niciodată nu mai poți vedea a s-a oglindă

că sufletul o cheamă iar în brațe să o prindă.

Privesc la tine cum zâmbești cât ești de fericită

ca o prințesă din povești în castel adormită,

și-un prinț sărutul ți-l va da din somn să te trezești

și prin iubirea mea ce-o ai să vii să mă iubești.

Azi mă iubesc cu tine când cerul va cădea,

când lacrimile nopții sărutul ți-l va da,

și coama de aramă pe trupul tău coboară,

și când arcușul doarme pe-o strună de vioară.

001.252

Gavrilovici Viorel. “Oglinda sufletului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gavrilovici-viorel/poezie/14028368/oglinda-sufletului

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.