Poezie

Fuga in vise

1 min lectură·20 aprilie 2013

Mediu

În roze ne-am iubit când ploaia bate vântul

și ceru iar a plâns cu lacrimi de luceferi,

s-au înfăptuit atunci iubirea și cuvântul

când dragostea a curs pe florile de nuferi.

Și vântul a turbat în ploaia cea nebună

când luna căuta în lac să se-oglindească,

era rafala ploii cu stropii în furtună

ce caută iubirea din noi să o răpească.

Dar un luceafăr blând plângea de fericire

când lacrimi de lumină în ploaie dezertau,

și vântul a furat coroana de iubire

când ploaia a murit cu stropii ce-l băteau.

A coborât pe noi oglinda dintre rouă,

cu haina ei de aur pe noi ne-a învelit

chiar dac-acum afară din soare nu mai plouă,

și ploaia cea nebună din cale i-a fugit.

Te mângâi cu iubirea când ochii te sărută

când buzele-ți cerșesc polenul diminețîi.

ca o mireasă albă în floarea ei de nuntă

ce nu mai are-n suflet tăcerile tristețîi.

E liniște acum cu soarele-n izvoare

cascadele de ape din somn au revenit,

petalele de roze s-au transformat în floare

și cu parfumul lor în vis ne-au fugărit.

Autor:Anton Viorel

001.198

Gavrilovici Viorel. “Fuga in vise.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gavrilovici-viorel/poezie/14028311/fuga-in-vise

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.