Poezie
TOAMNA MONAHALA
1 min lectură·
Mediu
In manastirea toamnei pasit-am de curand
A ploii liturghie fiinta mi-o inunda
Altarului de frunze ma-nchid ud, tremurand
Precum o caprioara orfana si plapanda
Calugari ninsi copacii ma dojenesc usor
Ca i-am lasat uitarii fara sa am vreo treaba
Inalt cantari de ganduri, un psalm e orice nor
Iar vantului in soapta ma spovedesc in graba
Printre chilii prea simple cu ziduri de frunzar
Si-ntruna tamaiate cu proaspata rasina
Ma pierd, ma plec nostalgic, ma infior, tresar
Cand mai razbat din ceruri icoane de lumina
Ma cheama serafimii visarii-n preajma lor
Dar frigul - aspru staret - neiertator ii mana
Plang tainic dupa vremuri de care-mi este dor
Si de-amintiri imi scapa reci lacrimi in tarana
Primesc umil canonul pacatelor de rand
Vecernia-nserarii ca un colind se lasa
In manastirea toamnei pasit-am de curand
Si ani intregi imi pare ca fost-am dus de-acasa!
013.518
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gaspar Petru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 143
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Gaspar Petru. “TOAMNA MONAHALA.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gaspar-petru/poezie/32659/toamna-monahalaComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SESEstanescu elena-catalina✓imi place, e cea mai buna din ce ai scris azi...pentru mine imagini noi
0