GIGârda Petru Ioan
Verificat@garda-petru-ioan
„Figură mare viața. Sunt curios până unde poate merge.”
Inginer (TCM, Electronica) Membru al cenaclului Satiricon din Cluj-Napoca (din ianuarie, 2009) Membru UER (din ianuarie, 2010) Membru al grupului romanianhaiku@yahoogroups.com Cărți publicate: Modus ridendi, epigrame. Editura Napoca Star, 2013 Apărut în peste 20 de volume colective de epigrame, haiku, poezii pentru copii Premii la concursuri de umor și de…
Îmi mai pun acum speranța...
(Virginia Popescu)
N-aș spune vorbe de ocară,
Dar, ascultându-ți mărturia,
Am înțeles că ești fecioară...
Te dai și sfântă? Ca Maria?
Pe textul:
„Cine să le-nțeleagă?" de Gârda Petru Ioan
S-asculte agramați din România
Întocmai ca și noi ce urmărim
Pe unii umoriști din \"Agonia\".
(CI-T)
Cum proștii,-n general, nu știu că-s proști
Și vor câte în stele și în lună,
Admir pe unii din colegii noști:
Pe cei ce au puterea să le-o spună.
Pe textul:
„Europarlamentare" de Constantin Iurascu Tataia
Ba vrei, ba nu vrei, ba că vorba ceea,
Ba că Tataia, ba că numai eu...
Dar care-i treaba, totuși, cu andreea?
Pe textul:
„Cine să le-nțeleagă?" de Gârda Petru Ioan
De prin fuste și nădragi.
(Constantin Iurașcu-Tataia)
Iartă-mă, Ioane, c-am greșit!
Astăzi cu Tataia am păcătuit
(Virginia Popescu)
Azi te-ai dedulcit la oaie,
Deci să-mi spui acum, insist:
Nu cumva mata Tataie
Faci pe lupul moralist?
Iata-ne ajunsi si la Grigore Alexandrescu
Pe textul:
„Cine să le-nțeleagă?" de Gârda Petru Ioan
Să-ți lase în creștet un mic suvenir discret.....
(Virginia Popescu)
Aceleași ciori se scapă-n capul meu
Și-același câine, scârnavă jivină,
Mă udă și mă sâcâie mereu:
Cîțeaua-i grea, Virginia, virgină.
Pe textul:
„Cine să le-nțeleagă?" de Gârda Petru Ioan
Să reprezint intreaga Românie!
E BAi că limba nu mi-o știu de fel?
Păi nici europenii nu mi-o știe...
Pe textul:
„Europarlamentare" de Constantin Iurascu Tataia
Când Grivei nu i-o uda.
Să m-aștepți seară de seară,
Sub un tei, în miez de vară.
(Virginia Popescu)
În mai, pe sub salcâmi pitit,
Udat adesea de căței,
Te-am așteptat, dar n-ai venit...
În iunie mă mut sub tei.
... preluand si ecouri din Bacovia...
Pe textul:
„Cine să le-nțeleagă?" de Gârda Petru Ioan
Ca să-i bați în noapte fesișoara?
Acum tare prost ai mai picat
Și obrazu-ți este rău pătat...
(Virginia Popescu)
Dacă mă respinge Mărioara,
Am să vin la tine-n toată seara,
Să-ți aduc salcâm și păpădii
Încă neudate de... tu știi...
Pe textul:
„Cine să le-nțeleagă?" de Gârda Petru Ioan
Pe textul:
„ Cu familia în vizită la Antipa" de Ruse Ion
pe trunchi de salcâm-
cățel hoinărind
Cu gelozie pe senryu-ul tau...
Pe textul:
„Salcam inflorit" de Gârda Petru Ioan
El nicidecum nu se consacră
Umorului adevărat
Când e bazat banal pe soacră.
(CI-T)
Dacă ne luăm de „mama” aia,
Facem, cred, o treabă cu temei,
Dacă venerabilul Tataia
Încă tremură de frica ei.
Pe textul:
„ Cu familia în vizită la Antipa" de Ruse Ion
Tipa are un secret;
Invitând-o ieri la dans,
Mi-a mărturisit discret:
-Nu așa, că am „avans”.
Pe textul:
„Cine să le-nțeleagă?" de Gârda Petru Ioan
mai multe sperietori
decât plantele
Pe textul:
„Sperietori" de George Daryoung
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/1790451/Frumoasa_muză_adormită,_și-n_pădure_părăsită
O să te iau sub propria-mi aripă....
(Virginia Popescu)
Nu-s Făt-Frumos din visul tău, firește,
Nu pot ucide monstrul ce pândește,
Dar ia-mă sub aripa ta de PARCÃ...
Aș merge cu-a gândirii tale arcă.
Pe textul:
„Povestea unui țânțar" de Virginia Popescu
Pe textul:
„Ghicitoare" de Chitul Grigore
Ei îi place călăria
Și de-atâta călărit,
Poponețul lu’ Măria,
Este chiat bătătorit!
Pe textul:
„Cine să le-nțeleagă?" de Gârda Petru Ioan
Și-o vei găsi la Centre Pompidou...
Dar crede-mă că-i tare adormită.
Te-așteaptă s-o trezești cu un bizu.
(Virginia Popescu)
Nu pot să vin la Centre Pompidou,
Să-ți dau acum une petit café bizu,
Dar dac-aș ști că nu comit abuz,
Eu te-aș trezi pe Messenger c-un buzz!
Pe textul:
„Povestea unui țânțar" de Virginia Popescu
Și-o să te plimbi pe podul Mirabeau,
O să-ți acord titlul de cavaler
Și chiar vaporul lui Arthur Rimbaud.
(Virginia Popescu)
N-o să ajung Apollinaire,
Încât vaporul nu ți-l cer,
Da’-ncerc a scrie très bien,
Să-mi dai măcar un Citroën.
Pe textul:
„Povestea unui țânțar" de Virginia Popescu
(Virginia Popescu)
Când voi fi poet “boier”
Ca Guillaume Apollinaire,
Cred, de dradul unei dame,
Am să fac și caligrame.
Pe textul:
„Povestea unui țânțar" de Virginia Popescu
Arminden crud pe usa poietii pustii - e un contrast, un nonsens, o drama. Nu vreau sa ajung pana la epopee in acest comentariu, dar s-ar putea, nu?
Pe textul:
„Stele-n adânc" de Gârda Petru Ioan