Poezie
Dragostea Ce Doare
For her...
2 min lectură·
Mediu
E toamna tarziu, întuneric și frig
Copleșit de tristețe încep și plâng
Gândindu`mă la timpul petrecut
Împreuna, a fost, da, dar a trecut
Lânga un foc fumegand
Un fum fara viața,
Stau cugetând,
Cu o inima de gheața
La tine, iubita mea.
Oare te vei mai întoarce? oare te voi mai vedea?
In viața asta cruda ce surprize voi mai avea ?
Lacrimi ce curg fără`ncetare
Lacrimi dintr`o inima ce moare,
Lipsită de atingerea ta,
Ce chinuie în nepasare
Ce vrea lângă inima ta,
Dar doare
Bătaia inimii are un ritm distorsionat
Din cauza sentimentelor ce s`au contorsionat
În interiorul ei și fără scăpare
Se chinuie să le uite dar oare
E cel mai bine sau să încerce
Să le`nfrunte și poate trece
E greu, e greu și doare
Doare din ce in ce mai tare
Inima se zbate și chinuie
Sufletul plânge și încearca să biruie
Durerea ce îl copleșește
Pentru că știe că greșește
Iubirea ce a fost era de suprafață
Era ca o greutate legată cu ață
Asteptând să se rupă și să se prabușească
Și fără milă să`l zdrobească
E greu, e greu și doare
Dar cum timpul e doctorul etern
Aștept cum așteaptă un călător un tren
Și astept să treacă durerea interioară
Ceea ce-mi placea odinioară
Cu lacrimi în ochi inchei acest vers
Și o să încep din nou să merg așa cum am mers
Spre scopul meu etern din viața
Spre drumul ce ma scoate din ceața
012387
0
cu prietenie