Poezia Croitorului
E tarziu si`s tot la scoala Cred ca o sa cad in boala Cand aud numai formule Pe gura parca`mi iasa spume Mai aud si`un Delta C Si ma tot intreb \"De ce?\" Ce rost au acestea`n viata Cand eu
Intoarcerea
Plimbandu`ma prin intunericul intins Incercand sa aprind flacara ce s`a stins Din inima mea, din sufletul meu Pe care am purtat`o cu mine mereu Flacara ce`mi lumina drumul Prin ea imi urmaream
Rugaciune
In fiecare zi ma gandesc La cat de multe eu gresesc Cum zi de zi cresc si cresc Pacatele,parca le agonisesc Desi incerc sa le evit Nu reusesc si nu va mint Nu este zi sa nu pacatuiesc Nu este
Sfarsitul
Sub un cer instelat Am un gand indepartat Si cu cat imi amintesc mai mult Tot asa vine si`un vant Si`un fior rece Prin tot corpul imi trece Inima parc`o zdrobeste Si tot mai tare o loveste In
Dragostea Ce Doare
E toamna tarziu, întuneric și frig Copleșit de tristețe încep și plâng Gândindu`mă la timpul petrecut Împreuna, a fost, da, dar a trecut Lânga un foc fumegand Un fum fara viața, Stau
