crezi că știu, dar nu pot adăuga
unui bas maiestuos culoare
să fie chezășie frumuseții
să prefac în șuier un sunet greu
ca păcura
să sufăr odată cu el
ori să rîd
călătorule
mă desprind cum
Uriașule! prima iubire
a fost o lovitură de aripă
nu am știut că vine. Îl chema C.
locuia la VII
în clipa următoare
și multă vreme după
a clocotit aerul
pieptul meu
ca după un bubuit de pușcă
L-am dus până în liniștea odăii
i-am făcut cărare printre toate
cuvintele alea îngenuncheate
ca în timpul utreniilor sau al vecerniilor
copii în gând
pe care i-am sărutat
construind un
Iubeam stângăcia desenului
culorile întunecate
rămase pe lângă trup
ca o altă frumusețe
m- am lăsat dusă pe masa de cioplit
fără să- l întreb niciodată
la ce bun