Poezie
Dizolvare
1 min lectură·
Mediu
Să-mi fie netăcerea blestemul care arde
Pretinsa dimineață când tu nu ești aici
Când raza unui soare păgân ne mai desparte
Tot răscolind prin umbra în van a unei frici…
Să-mi fie buza ruptă de multe necuvinte
De strigăte de luptă, cu fața către cer
Să am ca aliat și om, și cele sfinte
Să dau oricât, și-n schimb, pe tine să te cer….
Să-mi fie ochiul negru secat de-a lui tristețe
Prelinsă des în lacrimi pe care nu le vezi
Când nu gasesc pe nimeni răbdarea să mă-nvețe
Să înflorească negrul, topit în ochii-ți verzi…
Să-mi fie poate totul pe drept invațătură
O carte mult mai sfântă, cu pagini de destin
Să-mi fie-atunci sărutul o cuminecatură
În crucea altui drum, la tine când mă-nchin…
1 iulie 2004
002.839
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Gabriela Hîrlea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriela Hîrlea. “Dizolvare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriela-hirlea/poezie/106680/dizolvareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.