Unde-ti intorci privirea, femeie
Spre casa de pe coasta, matusa
Imi pare ca-i acolo in lan
si bucura copiii
cainele latra voios in jurul lor
un vant de toamna bate
amestecand iar norii
lanul
m-am trezit in gand
cu o neliniste
afara masina cu lapte
ce lasa licoarea alba
pentru o noua dimineata
e gust de copilarie si bine "imi spun
" nu imbraca rochia de mireasa" mi-ai spus in
Undeva, candva
dumnezeu insufleti un trup
a vrut apoi sa fie o copila
apoi femeie
Dumnezeu a spus:
copila nu parasi trupul femeii
chiar cand femeia aceasta
va cadea batrana
Copila traia in
Am lasat in casa sa intre dragostea
Mi-a intrat invaluita in zgomote
cristaline de viata.
Dansa in jurul tau ca o tiganca
iar aurul banutilor ei imprastia lumina..
lumina ei usor, ce patrundea
