Poezie
Atlanții
În amintirea lui Nichita Stănescu
1 min lectură·
Mediu
Noaptea clipește cu ochi de pisică,
bulgări de-ntuneric se prăvălesc,
fante de lumină fulgeră privirea,
pulsuri înghețate recompun un mit.
Puncte cardinale se răsfață-n roză,
în săgeți armura se topește lent,
albul și murdarul iau forme carnale,
cristalinul frânge tornade de vânt.
Firul Ariadnei împletit în șase
alungă misterul prins în labirint,
până când la ziuă pe coaste de valuri
se ivesc atlanții ce se-ntorc în timp.
002.336
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 67
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriel-Vincențiu Mălăescu. “Atlanții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-vincentiu-malaescu/poezie/13976057/atlantiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.