Poezie
Poeții niciodată ...
1 min lectură·
Mediu
Poeții niciodată nu-s prea mulți.
Ei sunt o specie, o floare rară,
ce niciodată nu o să dispară,
de glasul inimii vrei să-l asculți.
Poeții niciodată nu-s prea gravi.
Un sublimat de viață și durere,
speranță și îndemn ce nu vor piere;
ei sunt esența celor anonimi și bravi.
Poeții niciodată nu-s prea tineri.
Ei inima de foc o țin vitează,
conștiința lor e mereu trează
și niciodată nu mai au rețineri.
Poeții niciodată nu-s prea lacomi.
Ei dăruiesc mai mult decât pot duce
și nu primesc decât un lemn de cruce
când pleacă-acolo unde pururi dormi.
De glasul țării vrei să îl asculți,
să-ți fie călăuză și povață,
să retrăiești etapele de viață,
poeții niciodată nu-s prea mulți.
001.209
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriel-Vincențiu Mălăescu. “Poeții niciodată ....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-vincentiu-malaescu/poezie/13966545/poetii-niciodataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
