Poezie
Șansă, neșansă
1 min lectură·
Mediu
Idei inoculate prea des despre nimicuri
resping preabinele, îmbrățișând prearăul.
De unde această bestială încredere
că ce trăim nu se va repeta?
Demers zigzagat de a fi tu însuți,
balansoar de iluzii mai vechi și mai noi,
prepară melanjul devenit surogat
în nou înființata viață de-mprumut.
Celule invadate de cancerul uman
distorsionează viața și idealurile.
Secundele branhiate ne mai dau o speranță
și reprimim a milioana șansă.
001.105
0
