Poezie

Și urci...

1 min lectură·26 aprilie 2005

Mediu

Trepte în sus, să le urci anevoie,

Trepte în jos – doar să știi c-ai urcat;

Cât să mai urci dintr-o marți într-o joie?

Câte duminici mai ai – ai uitat.

Timpul din treaptă în treaptă-ți coboară,

Se scurge prin tine cum urci tu prin el,

Îți pare că vine, că trece, că zboară,

Că n-ai timp cu timpul să-mparți un duel.

Și lași azi o treaptă, și urci înc-o treaptă,

Strivind printre pași vagi idei-ne-idei;

Imagini coboară în linie dreaptă

Și știi că ce lași nu mai poți ca să iei.

Și știi că nimic nu rămâne cu tine

Decât sentimente și stări și păreri,

O vagă părere de rău – că nu-i bine,

O vagă uitare de foste dureri;

Și știi, și te bucuri că sus e lumina,

Și știi, și te bucuri că ieși din abis,

Și urci hotărât, părăsind nelumina,

Și urci fericit spre Eden-ul promis!

001.914

Gabriel Ghimpu. “Și urci....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-ghimpu/poezie/118447/si-urci

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.