între noi cei limitați
se-ntind umbre de lumină nelimitate
și între mâinile noastre goale
se-nfiripă praful ca într-o iubire de mii de
secunde și se scad mereu și-apoi deloc
a noastre clipe
și
tot ce mai am
e acest aer murdar care mă respiră
prin nările unui păianjen
în rest
organele le-am lăsat deja pe fișa de donații
dacă ai noroc vei primi ce-ți lipsește
cumva
n-aș fi vrut
