Poezii

tot ce mai am e acest aer murdar care mă respiră prin nările unui păianjen în rest organele le-am lăsat deja pe fișa de donații dacă ai noroc vei primi ce-ți lipsește cumva n-aș fi vrut

privindu-te am mai înțeles din mine… e ca și cum în locul meu tu ai fi răsărit în calea umbrei…

între noi cei limitați se-ntind umbre de lumină nelimitate și între mâinile noastre goale se-nfiripă praful ca într-o iubire de mii de secunde și se scad mereu și-apoi deloc a noastre clipe și