Poezie
Portret
1 min lectură·
Mediu
Buzele tale, tremurau când le-am atins
Precum magma din abis,
Așteptând a erupe, așteptând a cânta
Un cântec pământesc, pur.
Incă un sărut aș vrea să-ți fur.
Delicate ca pielea unui nou-născut,
Mâinile tale-mi atingeau fața.
Acesta a fost lucrul cel mai plăcut,
Dar azi s-a prefăcut in gheață.
Un vis, pentru că precum
Ai zis, totul e doar scrum,
Viața, moartea, sentimentul.
Sentiment ce se-aprinde odată cu tine,
Dar apoi, parcă moare odată cu mine.
Ochii precum azurul mărilor
Ce-au fost sparte de curenți,
Mă priveau, doar trecător.
Incercam sa cred ca minți.
Cuvintele sunt făcute doar pentru liniște,
Si ziua e făcută doar pentru seară
Așa cum zeii rai cereau credințe,
Așa Sisif a fost sortit sa moară.
Călcai precum o felină
Ce-și vânează prada.
Dar eu te visam, erai divină,
....și am lăsat jos garda.
012.972
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Furdu Andi
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 138
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Furdu Andi. “Portret.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/furdu-andi/poezie/1758402/portretComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cea mai proasta poezie din punctul unora de vedere. Sint mitici, fara mustrari de constiinta.\"Azurul marilor sparte de curenti\" imi pare o expresie cunoscuta, dar nezisa pina acum.Imi place la fel de mult ca insasi metafora in sine. Sper sa te mai citesc. Succese.
0
