doar trecand...

sub ploaia aceea de zbor viu

eu am trecut uitand de mine

si am vazut un sclipet viu

in intuneric si-n vechime

ca o petala din samanta

ce nu a fost sa ne imbie

cu-a sa culoare si aroma

de trist pierdut si prospetime...

m-am intors atunci si-ngandurat

mi-am amintit de-aceasta lume

m-a mangaiat aripa vantului, atunci

si mi-am soptit

de ce te-ai insingurat...?

aceasta intrebare imi va suna-n ureche

cat tipurile or trece

si poate doar sclipirea

aceea trista rece

imi va pleca privirea

si gandul sa-l ferece...

de as putea ca-n ceruri sa imi gasesc menirea

eu nu voi da uitarii

nici dorul nici iubirea.

de rana-ti va deschide aceste randuri veche tu fa-le dat uitarii si nu le mai petrece... sorin