Poezie
Plânsul râsu-l va fi șters
1 min lectură·
Mediu
În ochii tăi, iubito, m-am pierdut,
Prin ei o vreme lung-am rătăcit,
Tristețea lor sărată m-a durut
Cum doare orice suflet părăsit.
Pe buze sărutul meu apasă
De multe ori în dulce nesfârșit,
Fie că suntem sau nu acasă
Mi-e dor să te sărut la infinit.
Simt ades că îți tresare pieptul,
Mă infior și aș dori cheia
Cu care să-l cuprind de-a dreptul,
Întregul devenind după aceea.
Nu te-aș împinge să plângi vreodată
Că ochii tăi adânci s-ar întrista
Și să mi-o iert n-aș face niciodată
Eu, prea zăpăcitul din curtea ta.
Umbra supărărilor lejere
Să nu îți mai tulbure ființa,
Că voi uza de a mea putere
Cât sunt în stare și am putința.
Nu voi permite nimănui sub cer
Iubirea noastră s-o fractureze,
Voi arunca mănușa mea de fier
Oricui dorește să ne-ofenseze.
Și înconjurați mereu de lume,
De viață, de cântec, de Univers
Vom iubi ținându-ne de glume
În care plânsul râsu-l va fi șters.
023.138
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- florin Vasilescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
florin Vasilescu. “Plânsul râsu-l va fi șters.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-vasilescu/poezie/14059189/plansul-rasu-l-va-fi-stersComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FVAi dreptate, BODEA DIANA MIHAELA,
nu mulți sunt aceia care îndrǎgesc ,,ideile”.
Forma sofisticatǎ, tiparele rigide le sunt mai dragi. Îți mulțumesc pentru comentariu.
samoila
07.011.2014
0
Imi place poezia de dragoste mai sugubata. Mi-a atras retina - trasare pieptul, ma-nfior, cheia/ prea zapacitul din curtea ta (cum s-ar spune sunt si eu acolo in ograda ta iubito, asa ca trebuie sa ai grija de mine)/ fractureze si manusa de fier pentru ofensatori / inconjurati de lume si, evident plansul sters de ras.
Sigur, altii mai priceputi ca mine in ale ars poeticii, ar gasi stangacii in versurile tale; eu sunt o amatoare interesata doar de idee, de mesaj in sine.