Vocație

Era ascunsă, da, în dormitor,
Pusese soața, peste ea, un șal,
Și, în tunică, drepți! îți da onor
Un ditamai baston de mareșal!!

Mă-ntreb mereu de-atuncea fără spor:
Cum dracu’ de vestonu-i de maior
Când eu abia acuma, nici un an,
Fusesem avansat la căpitan?

Căpitane de giudeț,
Ia nu te mai da isteț
Și-ți umfla în piepți vestonul...
Că în raniți n-ai bastonul?

- Azi mi-a spus o pasarica, draga Florinel,
Sa te avansez c-o stea, la grad de colonel,
Cred ca stii ca e cu totul exceptional.
- Multumesc, poftim vestonul, domnu\' general !

La divorț - poveste,
Susțineau la bară avocații ei
Că bastonul cela de mareșal este
Doar un retevei!

Ioane, că te văd așa spontan,
Permite-mi să ți-o spun, fără de ocol:
Pe lângă un baston de căpitan
Nu-i bine să te joci cu fundul gol

stofa de mare gradat
in tunica banuia
de mult sotioara ta...
(chiar din vremea-n care ea
imbraca doar un soldat)

Răcan fiind, pe drum mărșăluiam
Și un baston în raniță purtam,
Dar avansând în grade, din baston,
A mai rămas așa, ca un creion...

\"Răcan fiind, pe drum mărșăluiam
Și un baston în raniță purtam,
Dar avansând în grade, din baston,
A mai rămas așa, ca un creion...\"
(Florin Rotaru)

de-asta lui Florin o fata
i-a zis: -oi fi din armata
dar ai gradul mult prea mare
pentru fapta rau famata
cu mine, ce-am inclinare
spre grade inferioare.