Poezie
Singur
Decența pactului cu singurătatea!
1 min lectură·
Mediu
Eu sunt mai singur decât marea
M-am sfărâmat mereu de stânci
Nu ți-am cerut prin val favoarea
Să-mi fi tu țărm ci să m-alungi.
Eu sunt mai singur decât creasta
Pe care fost-am noi cândva
Acuma mă colindă oastea
A unui neam ce nu mă vrea.
Eu sunt mai singur decât iarna
Nu dau zăpezi, dau numai frig
M-ai părăsit atuncia toamna
Chiar de n-auzi, eu tot colind.
Eu sunt mai singur ca deșertul
Și-n loc de sânge am nisip
Tu ți-ai dorit să fi profetul
Ce-a prorocit cândva sfarșit.
Eu sunt mai singur decât lumea
Și am s-o iau din nord spre sud
Mințind la infinit mulțimea
Că eu posed, ce n-am avut!?
Eu sunt mai singur decât tine
Și voi gândi atrocități
Am să prestez cât va mai ține
Comerțul cu singurătăți!
Eu sunt mai singur decât noaptea
Nu am o stea, acolo sus
Iar pactul meu va fi cu moartea
Să nu-ți șoptească unde-s dus ...
003090
0