De ziua mea
De ziua mea îmi urez bine ție,
De ziua mea vreau să mă las de beție,
De ziua mea aș dori mai bine
Să nu urez nimănui bine,
Căci tot blestemele se împlinesc mai repede.
Groaza de ieri
Groaza de ieri m-a cuprins când nu mi-ai răspuns la mesaj:
Nu era SMS, nu era Messenger, nu era în eter,
Era cel ce trebuia să-ți răspundă...
Te rog să ai grijă de tine,
Te rog să nu ai grijă de mine,
Sunt doar un doritor de \"plesneli\",
Așa cum spunea un pictor ce nu și-a terminat opera.
Tu nu ești nimic, dar te lauzi cu ce
Sunt necoplanar cu cei ce m-au considerat \"paralel\"
Cu \"tine\", cu \"ție\", cu \"vouă\", cu \"înșivă\",
Dar constat cu neplăcere că sunt necoplanar cu toți,
Un diagonal pe \"după\" tine, mine,
Mă simt prea simplu pentru complexitatea actuală,
Sunt prea complex pentru simplitatea generală,
Caut un mod de a mă face mai simplu-complex,
Dar descopăr că nu mă găsesc în Atlasul
1 Ianuarie ne-aduce din nou la propria gură,
Element ce ne reamintește că știm să bem,
Valoare ce-o cinstim cu licori bine alese,
În așa fel încât să nu-njurăm pe nimeni.
1 Ianuarie este pentru
Prietenilor
Prietenilor mei le doresc noi prieteni,
Așa cum versurile mele nu-mi sunt;
Prietenilor mei le doresc un ceas deșteptător
Pentru mine, pentru ziua în care ne vom fi trezit...
Creației mele
Creației mele îi lipsește autorul, și-l iert,
Căci ea se naște pe sine ca un simplu act creator;
Creației mele nu-i reproșez decât chemarea
De-ai fi atât de stângaci scrib
Lacrimogenă
Plâng grenade lacrimogene și râd tancuri defecte,
Așa, ca să-mi mai treacă timpul cumpărat de la Alimentara.
Arunc cu pleoape obosite peste ochi miopi,
Odihnindu-mă în buncăre
Nu suntem critici, însă adorăm critica,
Nu suntem informaticieni, dar tastăm,
Nu stim cum se fac, dar \"nastem\" site-uri,
Nu stim ce e războiul, dar tinem cu dusmanii...
Suntem
Nichita și Florin, doi prieteni bețivi de cuvinte, stau la masă.
Conversația, aparent banală, blamează necuvintele și increatul.
Masa stă la masă cu noi și ne lasă să scriem pe ea.
Bucătarul ne
Nichita, necoleg ce mi-ai fost,
Prieten ce cu greu mi-ai devenit,
Ar fi trebuit să trăiești,
Să vezi leoaica tânără iubirea-ți îmblânzită!
Nichita, mort de prea multă viață în suflet,
Te
Nichita m-a primit azi în audiență. Nu era prea ocupat,
Așa că am avut timp să mai vorbim despre prețuri.
M-a informat că a crescut suma de plătit
Pentru o oră de călărit calul său
M-am depravat. Deschid fereastra și mă dezbrac de durere.
MÃ dor hainele second hand. Sfidez dezbrăcat de suflet
Omenirea venită de la răscruci de drumuri comerciale,
Fac gesturi compromițătoare,