Aș vrea...
Să ne lăsăm iarăși uciși monoton
De săgețile aruncate de Cupidon.
Aș vrea...
O picătură de ploaie parfumată
Să spele trecutul negru, tot ce a fost odată.
Aș vrea...
Ca inima ta
\"Nu pot să trăiesc cu firimituri de pâine,
În fiecare zi... m-agăț de cea de mâine
Sunt cu tine și tot mai singur sunt
Zac în suferință, ca viu întrun mormânt.\"
Dragostea noastră praf s-a
Cuvintele înfipte în inima dor.
Ochii-mi cenușii,
Îmi sângerează într-una,
Îmi pun leucoplaste pe ei
Și norii atacă luna.
Nopțile sunt mai lungi
Visez, mă lupt
Și mă trezesc sleit de
Noaptea când liniștea-i stăpână,
Când luna apare dintre nori,
Nu-i nimeni treaz să vadă
Cum plângi întruna până-n zori.
Fragmente de vis și doruri strivite
Vorbe nespuse pe buze lipite.
Un