Despre autor
FCflorin caragiu
@florin-caragiu
2 urmăritori
"cei ce umblă în frumusețe, cândva
în frumusețe vor reînvia"
(Rainer Maria Rilke)
http://florincaragiu.blogspot.com/
http://revistasinapsa.blogspot.com/
http://florincaragiu-blogdeprezentare.blogspot.com/
Data nasterii: 10 iunie 1969
Absolvent al Facultatii de Matematica al Universitatii din Bucuresti, promotia 1993.
Asistent Univ. la Facultatea de Automatica si Calculatoare a Universitatii Politehnica din Bucuresti (1995-2005).
Absolvent al Facultatii de Teologie Ortodoxa a Universitatii din Bucuresti, promotia 2006.
MA în Teologie Ortodoxă, U. B., 2008.
Director al Editurii Platytera, Bucuresti, din 2003.
Cadru didactic în învățământul primar, din 2011.
Autor al volumelor:
Piatra Scrisa, Ed. Platytera, 2003.
Cuviosul Ghelasie Isihastul, Ed. Platytera, 2004.
Antropologia iconica, Ed. Sophia, 2008.
Catacombe. Aici totul e viu, ed. Vinea, 2008 (volum nominalizat pentru premiile Mihai Eminescu și România Literară, Opera Prima).
Sentic, ed. Vinea, 2009.
Co-autor la volumul "Repere Patristice în Dialogul dintre Teologie și Știință", coord. Adrian Lemeni, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, București, 2009.
Ca o lămurire pentru cei care au ridicat întrebarea în legătură cu volumul „Piatra Scrisă” sub aspectul statutului acestui volum, daca este sau nu volum de debut, precizez următoarele: volumul respectiv este unul de versificație ocazională, așadar a fost scris circumstanțial, cu ocazia unui eveniment personal, nefiind destinat publicului larg și în consecință nedifuzat pe piață. Nu a fost gândit cu vreo pretenție literară și nu a fost destinat câmpului literar. În consecință nu a fost gândit ca volum de debut și nici nu i se poate acorda acest statut. Volumul meu de debut în poezie este „catacombe. Aici totul e viu”, apărut la Vinea în 2008.
Editor al revistei "Sinapsa".
- articole si dialoguri cuprinse in aparitiile editurii Platytera, in cotidianul Lumina si in alte publicații locale.
- poezii publicate in Virtualia 5 (2006) si 10 (2008), Muzeul Literaturii Romane
- texte publicate în revistele România Literară, Convorbiri Literare, Viața Românească, Ramuri, Vatra, Orizont, Poesis International, Hyperion, Feed Back, Tribuna, Steaua, Conta, Bucovina Literară, Cafeneaua Literară, Singur, Cenaclul de la Păltiniș, Verso, Spații Culturale, Poesis, Fereastra, Ecouri Literare, Tabor etc. precum si in diverse situri de literatura.
traduceri din limba franceza:
- Egon Sendler, Icoana, Imaginea Nevazutului, Elemente de teologie, estetica, tehnica, Ed. Sophia, Buc., 2005 (co-traducatori: Ioana Caragiu, monahia Ilie Doinita Teodosia);
- Monahul Grigorie Krug, Cugetarile unui iconograf despre sensul si menirea icoanelor, Ed. Sophia, 2002 (co-traducator: Carmen Caragiu);
traduceri din limba engleza:
- John Baggley, Porti spre vesnicie, Icoanele si semnificatia lor duhovniceasca, Ed. Sophia, 2004 (co-traducator: Ioana Caragiu);
- Daniel V. Thompson jr., Practica picturii in tempera, Ed. Sophia, 2004 (co-traducator: Ioana Caragiu);
- Pr. George Florovsky, Biserica, Scriptura, Traditia, Trupul viu al lui Hristos, Ed. Platytera, 2005
(co-traducator: Gabriel Mandrila);
- Daniel V. Thompson jr., Materiale si tehnici de pictura in Evul Mediu, Ed. Sophia, 2006 (co-traducator: Ioana Caragiu).
- Pr. Mihail Pomazansky, Teologia Dogmatică Ortodoxă, Ed. Sophia, 2009.
Arii de interes: teologia, filosofia, psihologia, iconografia, poezia, muzica, matematica.
e-mail: editura_platytera@yahoo.com
Vezi profilul
cerșind gropile din obraji și scârțâitul ușii dincolo de care
cărțile luate de ape subțiază visul – vers – confesiune, un poem plin de lumina ce străbate de la un capăt la altul. O realizare deosebită aici: cerșind gropile din obraji, subtil apare chipul celei/celui pentru care lumina străbate și visul dându-i alte nuanțe
între noi surâd către cer atâtea străzi știrbe, bobocii sparți de nerăbdare
din pâlcurile în care ne scotoceam de imagini și cimitirul cu privighetori - iubirea, atât de frumos redată: bobocii sparți de nerăbdare, e atâta subtilitate în vers,e atîta iubire ascunsă dincolo de cuvinte, încât nerăbdarea și spațiile devin privighetori. Există aici o asociere foarte interesantă privighetori- cimitir, e tocmai pentru a ne depărta puțin de registrul inițial al poemului, dar asocierea mi se pare farte clară, eu o pot asocia cu mormintele ce ascund în ele sfințenia simbolizată prin privighetori
răspântii se-nchid în jurul gleznelor,
fericite s-adoarmă pe treptele unde noaptea se crapă
sub podul palmei – Di nou o realizare deosebită: pe treptele unde noaptea se crapă
sub podul palmei. M-aș opri cu poemul aici, dar probabil și finalul are ceva din tine. Deosebit!