Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Visul

1 min lectură·
Mediu
Uneori, Dumnezeu se strecoară între noi ca un copil
pe care adulții nu-l bagă în seamă, cufundați în grijile lor.
Ne atinge fețele vopsite în culori de război cu surâsul intangibil
al ființei celei mai lipsite de apărare, care cu încredere
dezarmantă ne face să uităm fie și pentru o clipă
de timpul ce ne intră în carne mai adânc, cu fiecare zbatere.
El se apropie cu deplină încredere, adormindu-ne umbra
în palmele încercuite de rândunele. Din când în când,
tăcerea lui curge prin noi ca o apă ce ia cu ea lespezile,
când cu un gest arcuit îl tragem aproape de inimă.
Atunci visăm cu ochii deschiși și ne zărim pe noi înșine
de la capătul drumului, adăpostiți de un suspin mai adânc
decât luminile risipite peste pământul negru-verzui.
043.451
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
130
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

florin caragiu. “Visul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-caragiu/poezie/224178/visul

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

UAUln Aron Alex
Nu pot aseza(cataloga) poezia altcumva, decat in a fi sau a nu fi... desigur ca astazi, acum am trait o clipa in poezie, oricat de laici vom fi vine clipa, timpul marilor intrebari asa cum de pilda Eugen Ionescu(o),la senectute, noapte de noapte se ruga ... sa i se dea un semn... inca nu stim de bunaseama ca nu stim... daca acel semn a pogorat in sufletul sau... dar semnificatia si sensul intrebarilor
ne navaleste... sa-mi ierte poetul aceasta digresiune ....

Iata un vers profund...

\"Ne atinge fețele vopsite în culori de război cu surâsul intangibil
al ființei celei mai lipsite de apărare, care cu încredere
dezarmantă ne face să uităm fie și pentru o clipă
de timpul ce ne intră în carne mai adânc, cu fiecare zbatere.

da cu fiecare zbatere ne cufundam in pustietatea neintelesurilor insa exista clipe de fericire
exista speranta... nu-i asa ca speranta este vitala cititorilor... altfel cum ne-am duce zilele si inspre cine
cand inca nu am gasit un miez...
0
@florin-caragiuFCflorin caragiu
Mulțumesc, Uln, de zugrăvirea poetică. Speranța, oglindă a prezenței divine ce ne însoțește pe cale, fir de apă hrănitor și călăuzitor în pustietatea neînțelesurilor...
0
@claudiu-tosaCTClaudiu Tosa
faza cu fetele vopsite m-a facut sa vad omul ca pe-un braveheart vopsit-n albastru pe fata. suna bine.
plus apa care ia dupa sine lespezile, mi se pare destul de sugestiva imaginea.
0
@florin-caragiuFCflorin caragiu
Mulțumesc de trecere, Claudiu, mă bucur că ai remarcat niște elemente de efect în alcătuirea poeziei.
Ești oricând binevenit.
0