Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

corp fragil

1 min lectură·
Mediu
la ce te gândeai în viscolul acela cumplit
în care te-ai pierdut, la câțiva zeci de metri de Omul?
sau pe Valea Albă, în crevasa în care căzusei,
când o voce ți-a spus: ridică-te! și, plin de sânge,
ai ieșit din burta ghețarului tocmai când treceau,
prin pustietatea înserării, doi alpiniști?
sau când i-ai spus liniștit prietenului tău:
eu mă duc! l-am văzut pe Dumnezeu...
și după câteva minute de marș în tăcere
ai fost prins de o avalanșă? după ore de mers,
muntele îți ia greutatea și nu-ți mai aparții.
orașul cu străzile lui murdare, cu ghilotina
indiferenței față de orice geamăt nocturn,
se umple de căldura ce te părăsește,
pentru că fisura din tine e o rugăciune
ce te leagă de un suflet înzăpezit,
împachetat în aerul pe care o lumină insesizabilă
scrie: atenție, corp fragil! pe ea cobori în rapel
când cerul îți intră în ochi, și înțelegi,
după ce ai ajuns pe creste, că tot acest sacrificiu
a meritat ca să simți cât de frumos este să descinzi,
pentru că din depărtare cineva îți face cu mâna.
095.196
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
181
Citire
1 min
Versuri
22
Actualizat

Cum sa citezi

florin caragiu. “corp fragil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-caragiu/poezie/1829948/corp-fragil

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@corina-gina-papouisCPCorina Gina Papouis
un poem ce inalta sufletul pe crestele spiritiuale, unde poti atinge cerul cu genele, unde cineva iti face cu mina...

superb text!
Corina
0
@nache-mamier-angelaNANache Mamier Angela
un frison parcurge acest poem în proza(de rescris în acest sens!)între durere,îndoiala ,în corpul însamântat de întrebari si angoase existentiale,între paradisul pierdut si \"sodoma si gomora\" (prezentul)care-l fac sa se lase în mâinile Divinului
poetul se simte solidar cu CREATIA care prin suflul sau divin si pasnic î da o certitudine si o siguranta de sine ,pentru a continua de crede în demnitatea si sensul existentei:
atentie,corp fragil!...când cerul îti intra în ochi ,si întelegi/dupa ce ai ajuns pe creste,ca tot acest sacrificiu /a meritat ca sa simti cât de frumos este sa descinzi/pentru ca din departare cineva îti face cu mâna
0
@florin-caragiuFCflorin caragiu
Corina: mersi pentru semn, nu sunt adeptul unei spiritualizari \"destrupate\", de aceea sensul \"urcarii\" se implineste in \"coborare\"...
Angela: chiar am urmarit sa fac o trecere-glisare de la un inceput mai prozaic la un sfarsit cu grad sporit de poetizare, e o miza a experimentului de fata. multumesc pentru cuvinte.


0
@nache-mamier-angelaNANache Mamier Angela
îl vad mai bine ca poem în proza ,creste în valoare ...scuze !!!!
0
@florin-caragiuFCflorin caragiu
ai dreptate, merge foarte bine si ca poem in proza. il mai las totusi asa, la \"macerat\". multumesc!
0
@nache-mamier-angelaNANache Mamier Angela
desigur ,faci cum simti tu !
0
multa risipa de cuvinte! text foarte diluat. fiecare poezie trebuie sa aiba un costum de gala.imbracata frumos, o va remarca si comenta cu placere chiar si pizmaretii, dar trebuie sa fii un bun croitor al cuvintelor si foarte stilat.nu te ierta.
0
@marius-nitovMNmarius nițov
Cred că doar muntele revelează măreția unei desprinderi cu toate riscurile asumate și conștiința fregilității totodată, două planuri în adâncul sufletului care definesc parcursul mântuitor al omului. Poate aceste versuri sunt chiar trăirea ta, întâmplările unei escaladări, gândul îndreptat în momentele de cumpănă spre Dumnezeu dau măsura unei credințe în stare să te scoată din iadul înghețat.
0
@florin-caragiuFCflorin caragiu
Multumesc mult, Angela, inca o data.
Marius: multumesc pentru gandul de intampinare, da, sunt si elemente biografice in text, insa eterogene, nu numai ale mele, fuzionate spre a face corp.
0