Poezie
domnilor
1 min lectură·
Mediu
când eram mic și mă jucam cu mânuța în țărână
și erau domnii aceia trei
eu nu-i cunoșteam dar trăiau și ei în țărână
că așa era vremea
eram tânăr și mă jucam cu mânuța pe ecran
și erau toți domnii acolo
afară deschisese cel mai mare domn frigiderul
și se revărsa o gelatină albastră și rece
peste toată țărâna
când eram domn și mă jucam cu mâna prin lume
și erau cu toții
iar în taină creștea un arbore din țărână
și te chema
aveam bucata lipsă
și te chemam pe frunte
totul există
001239
0