Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

dezgrigorarea

1 min lectură·
Mediu
copilul se naște în propriul craniu
copilul cade în el însuși de pe marginea lumii
nu știe nimeni de ce grigore este
grigore
cu misiunea sa ultrasecretă
pe care n-o știe
grigore golește coșciugul creierului său
grigore desface capacul burții sale nituite
și își scarpină mațele
titanul răstoarnă lumea
grigore înghite grenada
grigore ninge cu carne
grigore face scurtcircuit și moare
titanul reface lumea
copilul luminează mațele titanului
022.625
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
68
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Florin Branza. “dezgrigorarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florin-branza/poezie/194912/dezgrigorarea

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

IPioan peia
dacă tu ești mihai și nu grigore, ai toată aprecierea mea. dar dacă ești și grigore, cu atât mai mult.
0
@ada-aitoneanAAAda Aitonean
De ce a ramas copilul nebotezat? Grigore nu are voie sa fie copil?
\"grigore
cu misiunea sa ultrasecretă
pe care n-o știe\" - suna a Fight Club, ma gandesc la space monkeys.
Sau poate copiii nebotezati au datoria de a incheia ciclul?
Textul pare a fi o intamplare dadaista, cel putin pe alocuri miroase a hazard. In rest, Grigore e singurul personaj puternic pe care l-am intalnit so far pe aici. Cam singur, though, in lipsa spectatorilor. Trist.
0