florin

Dincolo de sperantele desarte Eu stau si rad ca un nebun Caci nu am nici un lucru aparte Doar in suflet lucruri desarte Mereu fa fac sa cred in mine In gand stiu ca ma mint pe mine Dar

Acum in departari fiind Privesc in suflet si ma mint Ca toti li dor de mine Ma mint frumos Ma mint in sine Caci toti ma lasa cau ceva Sau poate toate sunt in sinea mea Dar stiu sai simt si

Ma las pe spate si te-a sezi Te-a ting pe sani te strang de ei oftezi I-mi umezesc un deget sil invart pe sfarc El creste incetisor oftezi Ma strangi d ea si tot oftezi Te las sa sugi placere

Incet desfac haine ude Ce corpul til lipesc Si se muleaza si sclipesc Eu vreau sa te ating acum Sa-ti rup si hainele Sa las pe trupul ud Urmele cernealelor Sa ting cu varful meu Ale tale

nimic din ce voi face nu e bine caci tu nu esti cu mine ma lasi sa cred ca rece esti caci tu nu ma mai iubesti te vrea dar rece eu voi fii caci voi invata cum e a murii nu lasi o urma in

si umbrele vorbesc si vor a numelui uitare caci ciori in corpul lor si numele in uitarew privind mereu la cer intunecat eu vreau sa zbor sa uit mereu ce sa intamplat vorbesc in soapte dar

de mult nu am mai scris ceva caci viata insasi ocupa al meu al tau timp ca de ceata cen lume te ingheata am asteptat un pic sa treaca dea pururi timp sa mai seaca eu merg pe drumul meu de

mereu vei fii a mea caci ai umplut ceva ca un pahar ce se revarsa ai umplut inima noastra mereu eu te-am iubit si ca un vis...ce din ceata apare eu te-am iubit te-am iubit eu oare da caci

privind la mine eu acum nu vad decat noroi si scrum noroi in viata mea dea cum si scrum ....nu caci viata e facuta sa o traim mereu sa o iubim la bine si la greu sa nu lasam durerea sa neo

adanc patrund in tine pe spate tu te lasi ma lasi sa fiu in tine un vuiet urias.. ma scald in ape tulburi adanc in tine...eu ma las dar vine vremea ca sa iasa un vuiet alb si dau incet din

in dragoste poti iubi doar unul caci nu mai tu aduni la doi nu vrea sa simti ca esti doar unul caci nu mai poate aduna la doi tu o iubesti si aduni in minte clipe ce nu le numarai dar vine

eu te enervez Tu imi raspunzi cu vorbe ce patrund Adanc in sufletul meu Ma faci sa simt ca mor si-n suflet eu ma inec Te-a cuz dar taci nu zici nimic caci stii ca doare eu te iubesc dar cateo

e greu cand cei din jur te incojoara caci u ii ajuti si nu vor sa vada decat atunci cand tu lasi jos a ta povara ei uita tot , de tot dar isi aduc aminte cand tu gresesti si zic ca tu nai

a sufletului agonie mereu o simt ca un pumnal ce se-n finge in mine durere si rusine...in suflet o resimt mergand pe strazi de-a tata timp tot singur si-n gednunchi gandind ma doare tot ce-n

un suflet port mereu cu mine intreb o doamne cei cu mine dar stiu caci ea ma va lasa e rece....e rece precum gheata nu-mi incalzeste a meu suflet si nici sa i-mi raspunda ea nu vrea de ce se

privind la umbre privind în jur.. e totul ceață și întuneric se lasă jos pe pamântul rece o umbră rara ce înțelege că viața e la fel ca ea e viață rece... dar rece e un fel de a fii căci

de ce în suflet eu te țin când tu cu mine ești ca un spin, mă doare să te privesc si-n sufletul meu țin răceala..."ta".... otrava mea căci ea ma face să suspin... ești rece ca și