Poezii

Când lupți cu tine Tu nu câștigi Te-a funzi În noapte, tare. Crezând că ai scăpare. Nu cred că reușesc Să vând vise Mă mângâie cu dureri Aprinse. Nu mai privesc Corola de minuni A mea. Nu uit

Trec gânduri iuți nebune Dar unde să se adune, Izbesc mereu pereți Din lumina dimineții, Și umbra de teamă se ascunde Si se izbește de pereți. Închis in ea Simt că sunt nebun. Lovesc cu

Trecut-au zile Trecut-au nori, În cap la mine mă omori. Nu cred că voi scăpa vreodată De viața asta tot mai ciudată, Gânduri fudule și fragile Stau mereu în cap la mine. Privesc mereu și

Trec gânduri iuți nebune Trec doruri ce nu spun pe nume Ne cufundăm crezând că-i bine Și nu mai simți durerea cea de langă tine Ne amăgim mereu în vise Trăim crezând că-i bine, Un dulce

De unde să privesc în suflet Să încep să adun plăcere, Să sper, să zbor... Să mor, să trec prin ele. Ști viața e ciudată Și nu se lasă abandonată. Când crezi că ai căzut, Din iad sufletul

găsit ai liniștea eternă? mergând spre cer cu chin, dar tot ce mai contează acuma e o viață cu mult vin... nu mai scălda în trecut al tău suflet căci timpul a trecut, și în viață ai și tu

si de as vrea sa uit ce mi-ai facut nu te urasc nu am putut am incercat dar ce pacat in suflet tu ai fost un leac ai vindecat tot ce ai vrut si din a ta lume nu ai putut sa taci si sa nu

stii din viata inveti dar ce pacat ca tre sa dai cu capul de pereti uneori cred ca ar fii mai bine sa ma las sa cad intr-un abis cu tine nu i-mi revin tu stii bine am acum doar ce-a mai ramas

stau singur si privesc dar nu mai vreau decat sa mor un pic nu cred ca mai am scapare din singuratatea ce apare nu vreau nimica... nu mai vreau caci mi-am dorit si nu am primit de vreau sa

mereu gandesc ca tot ce-a fost e bine, nu ma urasc si nu te mai urasc pe tine. acuma stu si ma gandesc si-mi vine un dulce dor acum ca nu mai esti cu mine... de vreau a te uri eu pot dar simt

privesc la ochii tai spun ca na-m uitat cum ma rapun de-as vrea acum sa ma omor in tine as privii tu al meu dor dar nu am uitat ce ai gresit si cine bine te-a horjit de vreau sa ma omor nu

un semn mai cer eu doamne de la tine si am sa o lasa sa plece tu stii bine dar de va fii sa fie asa cum am crezut ma plec pe pamantul rece si am sa-l rup de voi putea lasa sa plece povara ce o

stau singur privesc prin gratii, prin jeluzelele lasate, privesc la recele de afara privesc la recele ce ma doboara. e alb afara dar sufletul mi-e patat ca o comoara. acum stau singur si

de ma iubesti de ce ma uiti si pleci si cauti tu raspuns, tu mai lasat cand mi-a fost greu, ma am pe mine si dumnezeu. de ma-i iubit de ce ma uiti si umbra sufletului o ascunzi? tu chiar vrei

ma strang in mine dar e pacat ca foamea vine n-a uitat ma lasa sa mai iau un pic din aer... dar lasa ca gandul ma ajuta nu ma lasa dar de trecut eu trecea de dor si de mahnirea mea flamand

nu vreu sa mor asa ca un cretin in ras de mai suras senin dar ce fac eu fac cu bine nu ma strivesc caci te strivesc pe tine nu las sa stau in noapte singur joc ca voi raci si voi

Daca am gresit i-mi cer iertare, Si vreau sa mor cu sufletu-n pacat, Caci cu ce am gresiet eu doamne oare? De sufletu-mi mi-ai blestemat. Ma rog in fiecare seara sa fii uitat, Caci greu ma

ce sa incerci sa vezi ce e iubirea cu gustul ei amar inveti in viata nu exista fericirea decat in basme si pe pereti dar laso tu sa vina mai aproape, caci va simti perti reci, ce ea cladit cu

am stat am plans intr-un balcon restrans am stat am meditat caci viata ce mie drag a indepartat si a lasat in sufletumi un gol .... vorbesc cu mine si cu dumnezeu caci eu sunt singur si parca

cu lacri ce revars din sufletul meu ura pe ea o am in mine si ma retine sa fac ceva as vrea dar...nu mai pot caci ma preseaza ma face mai...un tont cand vrei ceva de la cei langa tine nulil

cand intru in casa si nu mai vad decat ceva al tau in mine simt ca mi se face rau privesc acolo unde tu ai stat privesc la ce ai lasat si simt in suflet un mare gol dar trece casi un omor e

Eu stau si-a stept A sufletului povara Caci ma apasa Ma omoara Caci simt raceala in ea Si durerea e alintarea mea Am invatat sa cred in mine Sau in durerea mea din mine Nu am simtit nu voi

Un cer curat pictat cu cenusiu Ce varsa lacrimi in pamant Dar nu striveste ci ne lasa O viata mai curata Un cenusiu curat ce-n groasa A pamantului pacat Dar lasa lin sa cada o lacrima Pe

I-mi voi turna cenusa A celor cei urasc Si i-mi voi renaste In suflet omenesc Dar voi muri Voi invia si va voi lua Sa nu uitati ca vin Am sa va strapung Am sa va uicid Ca pe niste

Dincolo de sperantele desarte Eu stau si rad ca un nebun Caci nu am nici un lucru aparte Doar in suflet lucruri desarte Mereu fa fac sa cred in mine In gand stiu ca ma mint pe mine Dar

Acum in departari fiind Privesc in suflet si ma mint Ca toti li dor de mine Ma mint frumos Ma mint in sine Caci toti ma lasa cau ceva Sau poate toate sunt in sinea mea Dar stiu sai simt si

Ma las pe spate si te-a sezi Te-a ting pe sani te strang de ei oftezi I-mi umezesc un deget sil invart pe sfarc El creste incetisor oftezi Ma strangi d ea si tot oftezi Te las sa sugi placere

Incet desfac haine ude Ce corpul til lipesc Si se muleaza si sclipesc Eu vreau sa te ating acum Sa-ti rup si hainele Sa las pe trupul ud Urmele cernealelor Sa ting cu varful meu Ale tale

nimic din ce voi face nu e bine caci tu nu esti cu mine ma lasi sa cred ca rece esti caci tu nu ma mai iubesti te vrea dar rece eu voi fii caci voi invata cum e a murii nu lasi o urma in

si umbrele vorbesc si vor a numelui uitare caci ciori in corpul lor si numele in uitarew privind mereu la cer intunecat eu vreau sa zbor sa uit mereu ce sa intamplat vorbesc in soapte dar

de mult nu am mai scris ceva caci viata insasi ocupa al meu al tau timp ca de ceata cen lume te ingheata am asteptat un pic sa treaca dea pururi timp sa mai seaca eu merg pe drumul meu de

mereu vei fii a mea caci ai umplut ceva ca un pahar ce se revarsa ai umplut inima noastra mereu eu te-am iubit si ca un vis...ce din ceata apare eu te-am iubit te-am iubit eu oare da caci

privind la mine eu acum nu vad decat noroi si scrum noroi in viata mea dea cum si scrum ....nu caci viata e facuta sa o traim mereu sa o iubim la bine si la greu sa nu lasam durerea sa neo

adanc patrund in tine pe spate tu te lasi ma lasi sa fiu in tine un vuiet urias.. ma scald in ape tulburi adanc in tine...eu ma las dar vine vremea ca sa iasa un vuiet alb si dau incet din

in dragoste poti iubi doar unul caci nu mai tu aduni la doi nu vrea sa simti ca esti doar unul caci nu mai poate aduna la doi tu o iubesti si aduni in minte clipe ce nu le numarai dar vine

eu te enervez Tu imi raspunzi cu vorbe ce patrund Adanc in sufletul meu Ma faci sa simt ca mor si-n suflet eu ma inec Te-a cuz dar taci nu zici nimic caci stii ca doare eu te iubesc dar cateo

e greu cand cei din jur te incojoara caci u ii ajuti si nu vor sa vada decat atunci cand tu lasi jos a ta povara ei uita tot , de tot dar isi aduc aminte cand tu gresesti si zic ca tu nai

a sufletului agonie mereu o simt ca un pumnal ce se-n finge in mine durere si rusine...in suflet o resimt mergand pe strazi de-a tata timp tot singur si-n gednunchi gandind ma doare tot ce-n

un suflet port mereu cu mine intreb o doamne cei cu mine dar stiu caci ea ma va lasa e rece....e rece precum gheata nu-mi incalzeste a meu suflet si nici sa i-mi raspunda ea nu vrea de ce se

sa simti durere e placut dar tu sa simti ca-ci n-ai facut decat ceva firesc in viata o umbra ce in suflet ti s-a gata ma rog la dumnezeul meu ma rog sa ma tie in viata nu stiu cu ce am

privind prin ceruri cenusii ce umbre reci se scalda in vazduh un suflet cen umbra e pierdut sin viata amutit caci umbra ce\"ne tine in trecut in mine ea te tine nu pot uita nu pot vedea o

Cum curge dragoste pe tine Asa curge si pe mine Ma ‘infrupt din sanii tai iubire Din coapse curge miere… Si raurii….albe se strivesc De stanci in tine Oh iubire…. Te sarut incetisor pe gat

Pe cer sunt ciori ce trupu vreu Asteapta parca sa manance tot cea ramas Din mine… Poate asa e mai bine….nimic sa nu ramaie Sau poate o urma cenusie Ca toti ce mau iubit sa stie ca mau uitat Si

singur și rece e trecutu meu și rece e mormântul meu căci vremea vine vine după mine..... eu să știi că te-am iubit singurătate dar tu cu mine tot rece ai fost ca ei.....căci doare nici tu

dacă peste tine întunericul cade să știi că țin la tine umbra mea caci tu mi-ai fost singura... ce mi-ai fost alinare... de ce oare o umbră poate fii o alinare? în singurăta-te ea apare în

privind la umbre privind în jur.. e totul ceață și întuneric se lasă jos pe pamântul rece o umbră rara ce înțelege că viața e la fel ca ea e viață rece... dar rece e un fel de a fii căci

de ce în suflet eu te țin când tu cu mine ești ca un spin, mă doare să te privesc si-n sufletul meu țin răceala..."ta".... otrava mea căci ea ma face să suspin... ești rece ca și