Ușor se scurg în amintiri
Cuvinte dulci, cântări de-amurg
Se leagă-n hore de amăgiri
Damnații râd pe vechiul rug.
Încet decade demiurgul
Șezând pe lauri veștejiți
Fiu-i deplânge
Îmi mai surâzi din când în când
În prag șezând, zâmbind ușor
Tu mă privești plecând, tăcând
Eu plec lăsându-te-n pridvor.
Ne amăgim din când în când
Cu câte-o dulce alinare
Uitând că anii
Despre reusita.
Probabil ca aceasta incercare este un nonsens daca ma gandesc cat de des ne complacem intr-o discutie de acest gen.Un tanar iesit de pe bancile scolii -daca se indreapta spre
CE SUNTEM?O preocupare as zice aproape infantila a mintii umane nedezvatata de miile de insuccese sau cel mult de acele jumatati de masura pe care unii le numesc teorii.Reprezinta oare o problema
Si de-ar fi sa cada seara
Peste-ntregul meu pustiu,
Linistita ar fi marea
De tristeti,ca-ntr-un tarziu
Luna-arunca zvon de raze
Printre ramuri leganate
Cazand line,ganditoare,
Realitatea,un amalgam de culori predestinate parca unei existente nefaste,batuta in cuie de plastic si de un ridicol nonsens.Ma surprind si eu ,din cand in cand,trecand din albastru in rosu,din rosu
Iti scriu de undeva departe amagindu-te cu o slova seaca.Desi au trecut ceva ani mi te stiu tot la varsta adolescentei cu acelasi zambet trandafiriu pe buze.Te- am ascuns de atunci intr-un apus
Iti scriu de undeva departe amgindu-te cu o slova seaca.Desi au trecut ceva ani mi te stiu tot la varsta adolescentei cu acelasi zambet trandafiriu pe buze.Te-am ascuns de atunci intrun apus dulceag
Aceleasi sunete imi suna fals,acelasi refren,banalul in forma sa pura,ideala.Titani ai spirtului , ai frumosului isi plang mortalitatea si uscaciunea glasurior candva atat de clare sufletului simplu
