Vine Domnul să pună număr la casă

impartirea asta suna a semnatura de testament. o reinnoire de contract dupa ce unul dispare. o lasare in grija lui dumnezeu care numara, oranduieste. n-am cuvinte suficiente sa descriu impresia, emotia...poate si pentru ca mama e cea care il asculta pe \"omul care vrea sa moara in picioare\". poate pentru ca atunci cand strigat nu mai e viata pleaca cu totul. de tot sau in derizoriu. Multumesc.

Titlul și ideea poemului - \"Vine Domnul să pună număr la casă\" - sunt de-a dreptul grozave. Ceea ce urmează este un text enumerativ, generat de descrierea acelor camere imaginare. Îmi permit să spun că sintagme de genul: \"luat la treabă de mic să are cerul\" sau \"iată ce dealuri duc florile la izvor să se primenască prin țărână vrăbiile\" sunt cam pășuniste și, în consecință, \"expirate\". Păcat că o idee poetică atât de frumoasă a fost semi-ratată din cauza grabei de a vă vedea pe site. Sunteți un talent deosebit și tocmai de aceea ar trebui să vă polisați mai cu grijă textele. Și vă rog să nu vă scandalizați; știu că sunteți un \"arhonte\" adulat pe Agonia.ro, mai ales că acordați \"steluțe\", dar, din când în când, câte o tragere de mânecă nu vă strică. Cu prietenie, MFS

Vă rog să citiți \"să primenească\" și nu să \"primenască\", cum în graba dactilografierii am scris.MFS

sunt în timpul în care nu pot să adorm. de cinci zile și cinci nopți. aceasta nu a fost un motiv.este o realitate.Aveți dreptate boier mircea. Așa este. Culmea că chiar când am scris poemul chiar prin locurile și de dumneavoastră am șchiopătat- Așa se mai întâmplă atunci când doritor de a muri repede orice bucurie ies din casă descheiat la nasturii de la cămașă Mulțumesc și pentru că m-ați tras de mânecă și vă rog să vă faceți un obicei când este cazul dar și pentru faptul că m-ați scos la o vorbă...sunt cam distru și nu fac din asta jalea lumii numa----chiar amu încercăm o altă alergare prin poem...să vedem ce iese...absolut toate poemele din viața mea sunt scrise...e prima oară când rescriu-...vă îmbrățușez

și încă ceva...o vreme stelele nu le mai pot da decât din cerul altcuiva....ie cheste de nivel ...și acum modificăm prin casa poemului

Bătrâne nu pot să modific și pace NU POT și orice aș face gândul mi-e la strigătul A A rămâne atunci O IDEE GROZAVÃ DE POEM și atăt...nu pot mama mea și viața mea....e ca și când duc timpul la călărit și timpul săracu de al naibii ce vrea nu călărește decât cu șa...iar eu nu am șfanți pentru șeaua lui

no amu conașule mircea am scri io un poem dintr-o alergare și rogu-te să mă cercetezi DIN DEDIN DEDINSPRE TOATE trăit pentru mândra mea Că se află prin lume unele lucruri poticnitoare și invidioase și de tăti că io demult nu m-am mai văzut în ramă pe agonie că se recomandă invidie și oftică prin unii că mi-s talentat shi dășteptuțu și nu am chef să mă arăt numa modestu....Bucurie bătrâne!