Poezie
Navetistul
prima încercare a lui NU ramonei ungur
1 min lectură·
Mediu
Pe aici pe la noi a nins. Oamenii sunt aproape la fel și ei acolo cu viața lor pe masa lor și-a altuia. Tot caut prin viața mea și nu găsesc ce caut doar văd așa cum somnul trece prutul cu barca și adună de pe malurile țării noastre pe jumătate când de viață când dedinspre moarte. Nu o să intru cu bocancii în poemul acestui război decât atunci când sosești tu de acolo de la firma aceea de proiectări puțin frântă de întâmplarea cuiva străin străinul acela ce se va naște mereu în absența primului somn al primului poem nerostit. . Și după cum tu nu știi nu mă bag decât în suflete și nu intru acolo decât direct a doua oară. Uneori Dumnezeu face curat pe holul din cer și lasă intenționat deschisă ușa spre magazia cu becuri de rezervă Așa că am intrat temător până când sosești tu de la slujbă pe ușa ușa deschisă Ai suc natural la pet în frigider o zi de 16 două surori mai mici și iată acum primul poem pe care-l scriu și rescriu femeilor din viața altcuiva Câte porunci să mai încalc Doamne ca să mă pot primeni ?
033.971
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 199
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 1
- Actualizat
Cum sa citezi
florian stoian -silișteanu. “Navetistul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-stoian-silisteanu/poezie/159146/navetistulComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MPMPMaria Prochipiuc✓Pe aici pe la noi a nins a ploaie, sufletele își caută umbra printre urmele rămase pe zăpadă, iar tu navetistule te întrebi de unde vine și în ce parte se duce prutul. Da, mă opresc fiindcă fac din textul tău alt text și nu ăsta e rolul meu de cititor. Mă opresc la maluri, simt aici o înstrăinare, o înstrăinare de tot ce-a fost până acum, e ca poemul acela nescris. Uși deschise, Dumnezeu, speranța… O amestecătură de stări, încerc o stare dar e greu s-o pot descifra, dacă e vorba de încălcarea poruncilor…Știu că esti nonconformis, dar nici așa, dacă ai început cu semne de pounctuație cred că e bine să mergi până la capăt cu ele…
0
ELîn suflete se intră cu rugăciunea celui neadormit. cel ce aici își caută apele, urmele, rosturile, rostirile, ceva-ul acela, fărădeliniște are în el, zi după noapte, femeie după sat, oraș după hotar și pod după alt cer. și atunci când începe un drum străinul căutător se lasă timpului altcuiva de parcă ar chema viațamoartea dinspre oriunde și ar aduna-o pentru încă un nesomn. și de aceea dinspre lumină să vină căutarea și \"femeile neînchipuit de frumoase\" să fie doar a doua oară descântate de înger în alt ceas, cel ce nu închide îl el amintirea, ci o lasă libertății de a fi. Domnul alege curatul de necurat, pe orice hol al cerului și pământului. Tu umblă după cum îți este capătul deznodat.
Cea care stă de vorbă cu străinul numai în inima tăcerilor despre numai veghe.
d.
Cea care stă de vorbă cu străinul numai în inima tăcerilor despre numai veghe.
d.
0
