Poezie
Cântarea singurătății
1 min lectură·
Mediu
Vino barde!
Din colțu-n care stai, întunecat,
Și cântă-mi o poveste pe-nserat
Când cerul arde.
Și vine!
Și-mi cântă vechile povesti
Despre palate și calești
Și despre tine.
Batrâne!
Ii strig, nu vreau s-ascult
Nu-mi mai cânta povestea de demult
Cu zâne.
Ce te framânți?
Despre pustiurile verzi
Unde pe veci poți să te pierzi
Să-mi cânți!
Ce stai tăcut?
Despre pustiurile reci
Pe unde dacă te petreci
Te-ai și pierdut.
Încet șoptește!
Despre pustiurile toate
Când le lumina lunii bate
Prietenește.
Să-mi cânți mereu!
Singurătatea lumii
Pe care o cunosc nebunii
Și eu.
001.662
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Florian Antonescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Florian Antonescu. “Cântarea singurătății.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/florian-antonescu/poezie/165295/cantarea-singuratatiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.