Poezie
Elegie
1 min lectură·
Mediu
până și umbrele au părăsit abisul acesta zăvorât
care se numește inima mea
unde e băiețelul de altă dată
el știa să privească în jur cu uimire
și nu cunoștea gustul disprețului
O, tată amar care crești în mine
ferește-te de exemplul lui cronos
azi copiii se mănâncă foarte bine și singuri
nu mai au nevoie de ajutorul tău nici pentru asta
001649
0