Poezie
Sonetul vechiului burg
1 min lectură·
Mediu
Se scutură înserarea, prin grădini
Trec îngeri tandrii răsfirând petale
Stârnind dorința dulce în pielea moale
Și în căpruii ochii ei străini
Iubita asta nu-i a ta pesemne
Nici sânii care-i simți pe sub cămașă
Nu sunt ai tai, nici gura nărăvașă,
Deși te ard și par să te îndemne
Trec orele fierbinți ca focul
Ce arde-n ceasul clipelor ce curg
Uitând că, iată, va sosi sorocul
Să se întoarcă inversul amurg
Iubita asta nu-i a ta și jocul
Sfârșește prea devreme-n vechiul burg
001973
0