La moartea unui alt poet fără de moarte

Acest sentiment. Si placut exprimat. Dar poetii mor, uneori in nefericire. E cazul acesta, al dorintei.
LIM.

Metafore superbe, treceri spontane de la plus la minus, care aduc
fiori în suflet.
Imagini pictorale, auditive; mișcare, adâncime și înălțime
în miezul cuvântului...

Felicitări!

Cu prietenie,
tani

Poem aburit de lacrimi si de simtire sincera pe care grigore vieru le merita!
fiecare vers al sau avea un rasunet ,fiecare liniste deasemenea,poezia sa ardea în cosul pieptului cu accente profetice!
viata sa scurta a fost plina de sperante,plina de vise ,corbul frigului vesnic a smuls brutal firul fragil al vietii acestui poet delicat...
de acum înainte ,diminetile vor fi mult mai dureroase,noptile mult mai melancolice,îl vom iubi mai mult ca niciodata,ne vom uita pe noi însine,vom fi orfani de acest Frate ,complice cu infinitul ,cu sublimul universului
grigore vieru ne ramâne greaua misiune de a te CONTINUA ... a-ti dovedi imensul respect pe care îl meriti!

Era să zic: \"Nu mă așteptam la așa ceva din partea lui Florian Abel\", dar uitasem că din partea lui poți să te aștepți la orice... inclusiv la poeme serioase, foarte bine scrise.
Foarte frumos curge totul, figuri de stil splendide și un final excepțional în opinia mea.
A! Trebuie remarcat că poemul este scris în dactili, excepție făcând două versuri, care au și ele ritm bun, dar folosind alte tipuri de picioare metrice (este vorba de versurile: \"Să ardă a limbii candelă-n veci.\" și \"Când trec, înspre ceruri, nemuritorii,\").
Bravos, domnule! Felicitări!
Cornel

LIM, eu cred ca poetii adevarati traiesc in nefericire dar mor fericiti daca au reusit sa daruiasca lumii din lumina lor.


Tani, nu cred ca universul va elabora vreodata o metafora care sa umple golul lasat de plecarea lui. Doar noi sa ne aducem aminte, mereu, poezia lui si sa o recitam.


Angela, e o poezie pe care as vrea sa nu fi scris-o niciodata, in astfel de cazuri, frumusetea unui vers este echivalenta cu durerea resimtita, sa dea Domnul sa nu mai avem pentru cine scrie dureri si neputinte si revolte contra firescului mortii si nefirescului vietii. Stim, din pacate, ca nu va fi asa.


Cornel, ti-am spus ca eu eram un poet trist si uneori revoltat, chiar daca am inclinat de literaturii umoristice, tot urmaresc operele poetilor adevarati, iar Grigore Vieru este unul dintre ei. Desi s-au ridicat unele voci care acuzau productiile legate de acest eveniment, cum ca profita de \"ocazie\", eu nu sunt de acord, orice scriem este legat de evenimente, chiar si poezia de dragoste are acelelasi suport, pentru cel care scrie, intalnirea cu iubirea e un eveniment, fiecare redescoperire de sine e un eveniment.
Si cum sa-ti poti abate atentia de la aceasta eroare a universului, si cum sa poti scrie despre altceva?



Va multumesc pentru cernita trecere prin aceasta durere,

Cu prietenie, Florian Abel

eu respect curajul de a scrie în aceste momente grele
cineva trebuia sa o faca
l-am întrezarit o singura data si poezia lui m-a surprins si m-a influentat,am devenit mai putin egoista din acel moment,mai putin ironica la adresa poetilor angajati
grigore vieru a lasat multi poeti pe urmele sale si sacrificiul sau de creator va dainui
era un mare DOMN al literelor,avea o vapaie în locul inimii si a stiloului,a sfârsit ca Labis ,viata nu l-a mai iubit dintrodata!
ce pacat...ce sacrilegiu...