Florentin Cristian

Nu mai întrebi oare cine? Adaptez dorul la tine Recunoaștem sunt milioane Sentimente-n bomboane Zâmbetul sufletului meu Care e fericit mereu Buna purtare între noi Vorbe bune făcute noi Flori,

sunt la fel de puternici când e vorba de concurență au de la aceiași pilă purici vor să iasă în evidență și au și o mare supărare vor ploaie s-astupe pe cărare dar cum se face, nu se

Banii parcă ai puțini Holtei până faci mai mulți Chiar bine avut în urmă Să ai nu-ți ajung Dacă întâmplarea tot nu e Unde bogat printre mulți Doar primul se mulțumește Cu ce e al său Dar și

Nu trebuie să spui prima concluzie Deoarece este cuvânt mai folosit Oamenii înțeleg zisă aluzia Și își dau seama că vrei să fii mai iubit Vrei să fii mai iubit pentru cum vorbești Doar dacă vorbești

Albinele în luna de miere Nu au nevoie de mire Deoarece au ele stuparul Care e ditamai bondarul

Nu știu cine este acest Ali Nu cred că este Adi al lui tanti Are adidași la fel ca ai mei Pare să aibă aceleași idei Dar dacă îl reține locul Și-a pierdut norocul Cu ei merge mereu Pe

Astăzi mi-a sosit o veste de bine Pe care o așteptam de mai multe zile Am trimis multe mesaje unei verișoare Și mă întrebam: va răspunde? Oare Țin mult la ea, e o persoană bună La fel și

Ziua de luni Te face bărbat După adolescență Nu te mai simți ratat Dar dacă ai în buzunar Puțin praf selenar- De la un vis tombatic Care a fost romantic

eu sunt suv-ul căruia îi place canistra de vin din saia în ciuda puiului care spune că orașul meu a fost cândva raia iar acum are preș, lampă și se crede Aladin și cu douăzeci și unu de paie la

Bine că acum la tv nu mai sunt psihologice Și acum au început împușcăturile Fiecare a avut pistol de jucărie Și știe că nici măcar nu zgârie Își dau seama că nenii de la tv Au pistoale din

Gândirea o punem noi la treabă De-abia trezit, sarcini mai ușoare Iar ea se agită-n mare grabă Sau noi ne amintim de noi oare Sau ne pune ea la gândit pe noi Cu inteligența ancestrală Să nu

Chiar dacă ai groapă la traseu în față Treci prin ea oricât ar fi de hoață Permisul doar dacă treci prin groapă Motorul merge boc, dum, dum, dum Parcă te gândești la arie la sapă Lasă, mergi pe

Minciuna încetează după adevăr Care dăunează din momentul În care e rostit Și anulează minciuna de când a fost spusă Pentru că adevărul pentru minciună sună a gol Este atât de simplu încât sună

Eu zilele acestea anume Nu mă mai țin de glume Văd cum le arată înfățișarea Și le las altora onoarea Ei râd ca mersul la vale Că dacă ar fi și altă cale Parcă ar face râuri cu unde Așa le-ar

Tânăr de vârstă neprecizată Caut soție de vârstă asemănătoare Dacă se poate să aibă facultate Începând de acum douăzeci de ani Deci persoană cu un handicap Dar nu cu genă recesivă Acestea fiind

Copilul din mine plânge Pe bazinul de apă unde m-am rugat prima dată și am fost ajutat să scap de coșmarul De frică de bătaie ca un vis urât când l-am avut prima dată, Încerc să-l scot din

Când Nichita zicea:"naște-mă" Către Gălățeanu care era femeia Probabil a lui soție că o mamă Voia un copil care să-i fie asemenea