Un soare parcă de mers la mare

Eram copil când am fost la mare Mai am unele amintiri și bucurii Din perioada inocenței mele Vedeam totul ca fiind familiar Mă pregătisem dinainte Cu gândul tot la plajă și apă Era vremea când ne jucam Băieți și fete fără gânduri deocheate. Cele mai mari în vârstă Parcă aveau comportare ciudată Eu atunci nu înțelegeam Ea făcea ca orice adolescentă Să încurajeze băieții la întreceri Iar eu, fetei care mă încuraja I-am făcut cadou peștii mici Prinși într-un separeu al apei lângă stânci Și parcă am simți că începe o nouă viață în ochii ei adânci