l-am urât pe tatăl meu

L-am urât pe tatăl meu Era împotrivă mereu Orice îmi doream eu Spunea veto ca un leu Ultima lui ispravă M-a abandonat ca o epavă Unde chiar de era lan Și iepurele ar fi fost golan Acolo de atâția nervi Și de aparențele lor de servi Oamenii îmi făceau rău Răspundea la tot servul tău Am început să am anxietate Și arătam ca în etate Cum arată ca și amărât Și nu te bucură un strănut În sfârșit ajuns acasă Văd că de mine nu-i pasă Mă ține legat de glie El Mihai eu o pălărie Parcă sperietoare păzesc lan Și de vreo 20 an de an Dar nu e vină de maaiestate Se trage de la anxietate