Poezie

Universu-i infinit

Natura-i un templu

1 min lectură·7 ianuarie 2010

Mediu

Pădurea e un templu,

Copacii-s vii, trăiesc,

Chiar dacă-s goi și ninși.

În lumea de simboluri

Trăiește omu-n viață

Și toate-l pun pe gânduri,

Știind că în simboluri,

Mari taine se ascund.

Ca un copil

Încearcă să-nțeleagă

Graiul și glasul

Florilor și-al întâmplărilor

Mărunte, ciudate sau mute...

Ecouri și șoapte se-aud în depărtare,

Sunet, parfum, culoare,

În taină îi răspund.

Sunt proaspete și pure miresme,

Dulci ca un fagure de miere,

Sunt proaspete ca-nrouratele câmpii,

Purtând cu ele simboluri sacre,

Cu înțelesuri infinite,

Tot ce-amuțește mintea

Și simțurile-ncântă.

Natura e un templu,

Iar Universu-i infinit...

001.981

Floarea Cărbune. “Universu-i infinit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floarea-carbune/poezie/13922566/universu-i-infinit

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.