Poezie
în leagănul timpului
1 min lectură·
Mediu
am evadat din realitatea sumbră,
respir cu mare sete aerul libertății,
parcă s-a înveselit și a mea umbră,
este prietenoasă atmosfera cetății.
în leagănul timpului mă dau acum,
fluturi de emoții zburdă prin decolteu,
am ars regretele s-au făcut scrum,
stăpână sunt pe focul dat de Prometeu.
gestionez cu grijă amintiri de catifea,
în ele se păstrează tinerețea mea,
mai trăiesc bucurii cu aromă de cafea,
nici o zi nu o tratez în zeflemea.
să producă iubire inima îmi învăț,
cu muzică și poezie zilnic o răsfăț.
00516
0