Poezie
metempsihoză
1 min lectură·
Mediu
de-o vreme lungă timpul e maniac
mă aruncă în furtuna dorului neostoit
dacă m-aș ascunde în vis de liliac
mi-aș simți sufletul de lumină iubit.
aș atinge cerul cu ramuri violete
în roua stelelor m-aș scălda uneori
onirică iubire aș trăi pe îndelete
și m-aș simți mângâiată de sori.
Luna mă iubește îi stau în poală
și îi spun povești cu final fericit
mă simt și noaptea la a vieții școală
între pagini psihologice m-am adâncit.
mi-am umplut cu lumină emoția goală
freamătul destinului nu este tacit.
00586
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- FLOARE PETROV
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
FLOARE PETROV. “metempsihoză.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/floare-petrov/poezie/14164631/metempsihozaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
